Sunday, July 27, 2008

Agenti sub acoperire

Intr-o discutie pe care nu de mult o purtam cu un vechi prieten analizam prezenta agentilor acoperiti in viata publica a Romaniei de azi. Ei sunt pretudindeni, controleaza parghiile economice, politice si administrative.Presa centrala a publicat dealungul timpului cateva profile ale celor care au pretentia sa ne fie lideri. In goana dupa informatii am preluat cateva care mi-au blocat atentia pret de cateva minute.Ovidiu Ohanesian face o radiografie la subiect si dezvaluie pe larg personalitatea controversata a unui demnitar cu perspective(la un moment dat).

Cristian Diaconescu fost candidat la Primaria Capitalei. Fost diplomat, apoi ministru al justitiei, a fost pus astfel, intr-o postura total nepotrivita cu gradele si pregatirea sa. Tonomatele cotroceniste l-au atacat preventiv, cu note, fise si rapoarte scoase din gura Securitatii, cariera post-decembrista a diplomatului Diaconescu, trecuta cu vederea. Membru in Misiunea Permanentă a Romaniei la OSCE, incepand cu 1990, purtatorul de cuvant pesedist, mai avea o calitate de care putina lume stie. Cea de ofiter sub acoperire al Serviciului de Informatii Externe, Directia C Contraspionaj Extern. A activat in Occident, ani la rand cu grade pe umeri, in ciuda faptului ca Romania semnase cu organizatiile euro-atlantice (la care adera la vremea aceea), protocoale ce ne interziceau trimiterea la post a ofiterilor sub acoperire in tarile UE sau NATO. Bun incasator, Cristian Diaconescu a fost scos la inaintare si in afacerea Tezaurului pierdut. Trio-ul PSD-Isarescu-Talpes l-a insarcinat in anul 2003, sa dea cu flit delegatiei GRU (serviciul secret al armatei ruse), deplasate la Bucuresti pentru negocieri. Surse din cadrul serviciilor secrete relateaza ca rusii oferisera tezaurul gratis, dar nu s-au inteles la cascaval cu oficialii romani. Ca urmare, afacerea a fost ingropata, iar cel mai motolit a iesit Cristian Diaconescu.


Colegii din Centrala SIE, poreclindu-l negociatorul de mucava.


La sfarsitul anului 2003, in restaurantul din cladirea veche a Senatului, un grup pestrit format din ofiteri, politicieni, ziaristi, oameni de afaceri romani, elvetieni, germani si olandezi discutau aprins problema spinoasa a Tezaurului Romaniei. Mai precis, despre inapoierea acestuia.Printre ei se numarau: jurnalistul german de origine romana Eugen Anca, senatorul Vasile Duta, omul de afaceri german Christian Vaham, alte persoane. Afaceristul Vaham declara sus si tare ca fusese insarcinat de Vladimir Putin sa se ocupe de aceasta problema si venise cu un brat de documente referitoare la situatia tezaurului romanesc (peste 90 de tone), pastrat intr-o banca elvetiana din 1916. Discutia s-a terminat cu un telefon la Ministerul Afacerilor Externe, stabilindu- se o intalnire intre delegatia condusa de Anca si Vaham cu secretarul de stat (la ora aceea) Cristian Diaconescu.GRU interesata de retrocedareDiscutiile romano-ruse pentru recuperarea tezaurului nu sunt o noutate. Dar in 2003, rusii faceau primul pas, oferindu-ne cele 93 de tone de aur, moca. A fost vehiculat in presa centrala, numele omului de afaceri ruso-american Alexander Michael Dokychuk, drept promotor al retrocedarii tezaurului. Jurnalistii au aflat ca Dokychuk are radacini romanesti fiind nascut in 1958, dintr-o mama olteanca si un tata fost ofiter KGB. Dokychuk este consilier pentru relatii economico-financiare ruso-americane si expert in afaceri pentru Romania si Ucraina al Institutului de Cercetari Stiintifice pentru Relatii Economice Externe din Rusia (VNIIVS), institut de stat aflat in subordinea Ministerului Dezvoltarii Economice si Comertului al Federatiei Ruse. Presa centrala a relatat faptul ca Dokychuk ar fi facut demersuri convingand Kremlinul sa retrocedeze, printr-un mecanism economico-financiar privat, Tezaurul Romaniei. Sursele noastre spun ca omul de afaceri rus nu avea numai girul Ministerului Economiei din Rusia, ci aprobarea GRU (serviciul secret al armatei ruse) de care apartine de fapt si de drept institutia la care lucreaza. Acesta ar fi motivul pentru care, negociatorii straini trebuiau verificati cu mare atentie de directille de contraspionaj si contrainformatii ale SIE, SRI sau DGIA.Cristian Diaconescu low-profile in PSD Despre actualul candidat al Partidului Social Democrat la primaria capitalei nu s-au scris prea multe. Purtatorul de cuvant al PSD a stat mult timp in umbra marilor personalitati ale partidului, fiind priceput intr-ale diplomatiei si justitiei. Dar pentru calitatea de secretar de stat MAE si negociator pe probleme de tratate (Rusia si Ucraina), Diaconescu mai avea nevoie de o calitate. Aceea de ofiter acoperit al Serviciului de Informatii Externe.Amanunte despre cariera informativa a diplomatului - procuror Cristian Diaconescu au aparut imediat ce a indraznit sa scoata capul pe piata politica damboviteana. La inceputul acestui an, unul dintre cotidianele apropiate Cotroceniului publica cu generozitate dosarul profesional al virtualului candidat la primarie. Deontologii i-au scos la iveala trecutul de procuror al partidului comunist si au facut prima referire la apropierea de Securitate. Brusc, activitatea profesionala a pesedistului, se termina la inceputul anului 1990. In rest, gaura neagra. Este greu de spus cu ce se ocupa in SIE Cristian Diaconescu. Sursele noastre afirma ca diplomatul a lucrat la mai multe directii printre care si Directia C contraspionaj extern, urmasa vestitei UM 0195 Y . La vremea aceea, spionii acestei directii indeplineau si misiuni de contrainformatii, adica de protectie interna. Dupa ce generalul Adrian Isac i-a inlesnit promovarea generalulului Silviu Predoiu la conducerea Directiei C, acesta a reorganizat-o si aformat Directia Generala de Securitate Interna (DGSI) impartita dupa cum urmeaza: Directia de Protectie Personal, Directia de Protectie Operatiuni si Directia C contraspionaj extern. Probabil, unul dintre putinele fapte bune facute in institutie de generaloid, deoarece stabilea o separare intre contraspionaj si contrainformatii SIE. Intre 1995 si 1998 Diaconescu s-a ocupat cu precadere de relatiile cu OSCE, activand chiar si la Misiunea Permanentă a Romaniei pe langă Organizaţiile Internaţionale de la Viena. In acelasi timp, diplomatul sub acoperire lucra si cu Directia A din SIE, actuala Directie Cooperare Euroatlantica condusa de Vasile Buda. Negocierile pentru Tezaur l-au prins pe spatiul tarilor ex-sovietice, de unde a iesit in cele din urma cu reputatia mototolita. Colegii din Centrala SIE poreclindu-l negociatorul de mucava. Diaconescu a avut o relatie excelenta cu fostul primadjunct SIE Constantin Rotaru.
Ofiterul are memorie scurta
Contactat telefonic, Cristian Diaconescu ne-a declarat ca nu stie nimic despre negocierile din 2002-2003, referitoare la tezaur. Apoi, ca prin minune, si-a amintit. Cateva nume si date l-au adus cu picioarele pe pamant.Despre discutiile cu echipa Anca-Vaham, Diaconescu ne-a declarat : La negocierile pentru Tratatul cu Rusia, in care intra si problema tezaurului, am participat inca din 1999. Initial, rusii nu au vrut sa discute, apoi incepand cu anul 2001 s-au razgandit. Prin 2003 am reusit sa stabilim celebrele comisii de istorici. Cei de care spuneti au venit la mine la Ministerul de Externe, pe la sfarsitul anului 2002, inceputul lui 2003, dupa ce in prealabil fusesera la Isarescu si la Talpes.
Cristian Diaconescu spune despre trimisii Moscovei ca erau niste sarlatani. Candidatul PSD la primaria capitalei neaga ca ar fi facut parte din Serviciul de Informatii Externe. Ce sa caute un ofiţer sub acoperire SIE, candidat la funcţia de primar general al Capitalei? Convinsi ca senatorul sufera de amnezie, am incercat sa-l contactam pe fostul sau coleg de la MAE, actual şef de cabinet al primului-ministru Călin Popescu- Tăriceanu, Mihnea Constantinescu. Din pacate, nici acesta nu a fost disponibil. Are toate motivele sa se fereasca. Recent, Mihnea Constantinescu a aparut in presa ca ofiţer conspirat al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA). Jurnalistii spun ca Diaconescu si Mihnea Constantinescu sau cunoscut cand acesta din urma deţinea funcţia de director general al Direcţiei Afaceri Politice din Ministerul Afacerilor Externe. Cristian Diaconescu ocupa funcţia de secretar de stat in acelaşi minister şi intermedia legăturile dintre SIE şi MAE. Adaugam ca avem acorduri semnate cu organizatiile euroatlantice din care facem parte, in care se stipuleaza ca nu vom folosi ofiteri sub acoperire la post in UE sau in tarile membre NATO. (va urma)

Ovidiu Ohanesian Surse diverse , presaonline , mass media si Mama Omida

3 comments :

Amona said...

E bine de stiut ce hram poarta fiecare...mai ales politicienii nostri, dar pe mine m-ar interesa sa stiu care politician lucreaza ca ofiter sau agent de legatura pentru serviciile altor tari...ASTEA INFORMATII BETON! Nu?

Anonymous said...

Presa greşeşte în privinţa asta. Agenţii nu se deconspiră. E o lege nescrisă.

Scopul lui Ovidiu e să deconspire mascarada răpirii lor în Irak, nu să deconspire agenţi sub acoperire care n-au legătură cu cazul lui şi cu nici un alt caz antidemocratic, antiliberal, în sens generic.

Toate statele au agenţi acoperiţi, inclusiv cele democratice. Şi atâta vreme cât nu au fost ofiţeri de securitate perpetuaţi sub acoperire şi/sau nu s-au manifestat represiv, ei nu trebuie devoalaţi, pentru că deconspirarea lor e un deserviciu făcut ţării.

Deci, nu, astea nu le agreez.

Anonymous said...

De ce nu ma mir?
ruxi