Wednesday, July 1, 2020

Scurta istorie a Americii si explicatia evenimentelor in derulare

Te salut, 

Aseară am vorbit la telefon şi mi-ai pus o mulţime de întrebări despre
ce se întâmplă la noi în Statele Unite. Nu am putut să-ţi răspund pe
loc la toate şi de aceea m-am hotărât să-ţi scriu această scrisoare
lungă şi să-ţi explic cum văd eu lucrurile dinăuntru. În cei aproape
43 de ani trăiţi în America cred că am învăţat să înţeleg americanii
şi această ţară, atât de remarcabilă cândva.

Voi începe cu un mic excurs istoric. Statele Unite au abolit sclavia
în 1865, la patru ani după abolirea iobăgiei în Rusia. Totuşi,
segregarea rasială în America a mai dăinuit destul de mult timp, până
nu a fost înlăturată legislativ 100 de ani mai târziu, în 1964. De
înlăturat au înlăturat-o, dar practic, mai ales în statele din sud,
segregarea a mai continuat aproape 10 ani. Treptat, mai ales după
marşurile paşnice ale leaderului negru Martin Luther King, ea a
început să tindă către zero. În toţi anii vieţii mele în America nu am
observat şi nu am auzit VREODATA ceva împotriva negrilor. A spune ceva
negativ despre negri se considera de mauvais ton, cel puţin în
cercurile în care mă învârteam eu, iar la TV sau în presă acest lucru
era de neînchipuit. Antipatia rasială, bineînţeles, există, dar doar
la nivel cotidian – totdeauna cineva nu iubeşte pe altcineva: pe
negri, pe evrei, pe chinezi etc. N-ai ce-i face- aşa e natura umană.
Dar la nivel de stat, nici pomeneală de aşa ceva. Cum a zis cu altă
ocazie Plehanov, “ca să îndrepţi un băţ strâmb, trebuie să-l strâmbi
spre partea opusă”. Şi iată că l-au strâmbat. În 1965 preşedintele
liberal Johnson a instaurat Affirmative action (acţiunea afirmativă) –
o denumire efemeră care stabileşte avantaje ale negrilor în faţa
albilor la obţinerea unui loc de munca, la studii, primirea unor
alocaţii ş.a.m.d. Adică a introdus “discriminarea pozitivă” sau
segregarea pe invers. De aici a pornit totul şi nu s-a mai oprit.

Negrii, o etnie harnică până atunci, au intrat pe regimul gratuităţii,
pe “moca”: mame de culoare primeau alocaţii pentru fiecare copil şi ca
atare se străduiau nu să muncească, ci să facă copii cu oricine şi cât
mai des. Nimeni n-a stat să educe plozii numărul cărora creştea şi
care nu aveau niciun chef să studieze. Trăiau pe alocaţii în
apartamente - “project” gratuite. De-abia ajunşi la maturitate, aceşti
copilaşi făceau la rândul lor alţi plozi, la fel de analfabeţi,
debusolaţi şi incontrolabili, întretinuţi de stat. Criminalitatea a
crescut în populaţia de culoare: droguri, bătăi, jaf armat, omucideri.
“Moca” e un drog puternic. Perverteşte şi formează o mentalitate de
înrobire, de dependenţă totală faţă de donator.

În SUA există două partide de bază: cel democrat şi cel republican. În
sec. XIX, partidul democrat era partidul proprietarilor de sclavi
sudişti, al Ku-Klux-Clanului, al linşajelor şi al segregării. În
contrapondere, partidul republican al lui Abraham Lincoln a luptat în
războiul civil din 1861-1865 împotriva sudiştilor pentru abolirea
sclaviei. Cele 4 milioane de sclavi negri nu au aparţinut decât
democraţilor. Niciodată vreun republican, în Nord sau în Sud, nu a
fost proprietar de sclavi.

Acum 27 de ani, când fadul şi plicticosul preşedinte republican George
Bush Sr. a fost înlocuit de tânărul şi carismaticul Clinton,
democraţii au ajuns în sfârşit la putere. Puterea e o chestie
seducătoare, îmbătătoare şi odată ce ai obţinut-o, vrei s-o păstrezi
pe vecie. Cei opt ani ai lui Clinton la Casa Albă au fost pentru
democraţi o vreme de extaz, dar cum nu sunt de loc proşti, au privit
către viitor şi au început să caute metode pentru a rămâne la putere
cât mai mult, chiar cu speranţa la definitiv. Şi au găsit metoda.

Aici ne apropiem de problema majoră a Americii – de groapa în care
aceasta a căzut şi din care, din păcate, nu văd deocamdată vreo cale
realistă de ieşire.

În Declaraţia Independenţei din 1776 a fost stipulat faptul că au
drept de vot doar proprietarii de pământ. Când Washington a fost ales
preşedinte, doar 6% din populaţie puteau să voteze. În 1870 au primit
drept de vot toţi bărbaţii, indiferent de rasă, în 1920 – toate
femeile, iar în 1964, al 24 lea amendament la Constituţie a permis
votul oricui, chiar dacă nu e plătitor (plătitoare) de impozite, adică
nu lucrează. Chiar asta e groapa în care s-a prăvălit ţara. Acest
amendament înseamnă că orice gură-cască ce nu lucrează nicăieri şi
nici nu doreşte să lucreze are acelaşi drept de vot ca mine, care am
lucrat în Statele Unite din prima zi a vieţii mele americane şi până
la pensie.

În alegeri toţi sunt egali, indiferent de valoare şi contribuţie. În
dreptul general electoral (un om-un vot) democraţii au şi văzut
bagheta magică. Pentru putere e nevoie de cât mai multe voturi, de
aceea toată istoria ulterioară a ţării e o luptă aprigă pentru voturi,
pentru formarea electoratului. Ca partid al conservatorilor şi
antreprenorilor, republicanii s-au străduit să câştige voturi prin
dezvoltarea economiei şi ridicarea nivelului de trai, adică printr-o
metodă de modă veche – câştigul voturilor. La pol opus, democraţii au
înţeles că e mai simplu să cumperi voturi, decât să le câştigi. “Să
cumperi” nu în sens direct, bineînţeles – ar fi ilegal, ci în sens
figurat: să cumperi voturi prin gratuitate, oferind tot felul de
privilegii: locuinţe la preţ redus, alocaţii băneşti, medicină
gratuită, ipoteci ieftine, tot felul de pomeni, introducerea în ţară a
milioane de imigranţi semianalfabeţi ş.a.m.d. Evident, un om care
primeşte totul gratis îşi va susţine donatorul, adică va deveni total
dependent de el, aşa cum un animal din grădina zoologică devine
sclavul celui care îl hrăneşte. “Moca” costă mulţi bani; de unde să-i
procuri? Doar copleşindu-i cu impozite pe cei care muncesc. De aceea
programul de partid al democraţilor a devenit re-repartizarea
averilor, cu alte cuvinte, “a deposeda şi a re-împărţi”, vechea
lozincă a comuniştilor. Astfel, partidul democrat a luat-o spre
stânga. Foştii proprietari de sclavi au hotărât să se întoarca în
trecut şi să înrobească toată populaţia americană, de data asta
indiferent de rasă şi culoare. Noi doi am trăit sub dominaţia
sovietică şi înţelegem foarte bine că am fost sclavii sistemului.
Proprietarul de sclavi, stăpânul era statul. Ei bine, exact această
orânduire le e dragă democraţilor stângişti americani; e chiar scopul
lor.

Republicanii au înţeles ţelul democraţilor abia către sfârşitul
preşedinţiei lui Clinton şi s-au apucat activ de alegeri, dar au dat-o
în bară cu candidatul: preşedinte a devenit Bush Jr, o personalitate
cu totul mediocră. A stat la Casa Albă opt ani şi a făcut atâtea
greşeli stupide, încât toată ţara a rămas cu gura cascată. Pe acest
val de nemulţumiri Obama a devenit preşedinte. Prostovanii liberali
suspinau înduioşaţi şi încântaţi: “Cât e de simbolic faptul că am
scăpat de rasism şi am ales un preşedinte de culoare!” Nu realizau
faptul că rasismul cotidian nu dispăruse, ci se schimbase – devenise
din alb, negru.

Încă pe vremea lui Bush Sr. stânga a realizat că solul puterii trebuie
cultivat din timp, îngrăşat şi arat periodic. Cum învăţa Lenin? Pentru
a acapara puterea, acaparaţi mai întâi poşta, telegraful şi radio-ul.
Chiar aşa au procedat democraţii, pe obiective contemporane: au
acaparat practic toată mass-media şi industria de divertisment
(Hollywood, Broadway, ziarele, revistele, Google, Facebook etc).
Educarea generaţiilor tinere a intrat sub oblăduirea profesorilor
stângişti din colegii şi universităţi (pe bani “moca”, sub formă de
granturi). A început o spălare a creierului la tineret de un calibru
nemaivăzut. Îmi aduc aminte cum am fost cu nevastă-mea în 2001 în
vizită la fiul nostru, pe atunci student la Berkeley. Ne-a zis:
“Sunteţi naivi şi nu stiţi adevărul; profesorul ne-a explicat tot: nu
teroriştii arabi au distrus cele două turnuri din New York în 11
septembrie, ci CIA, la ordinul lui Bush”.

Orice profesor cu nesăbuinţa de avea păreri proprii e dat afară, fără
şanse de a găsi de lucru la altă universitate. Disidenţa e pedepsită
aspru, iar libertatea cuvântului e tăiată categoric şi agresiv, deşi,
spre deosebire de Uniunea Sovietica, disidenţii încă nu sunt arestaţi.
Dar poate e doar o chestiune de timp? În campusuri, Antifa e activă
(“antifascism”, în noua lor limbă) – aripa războinică de stânga a
partidului democrat, care aminteşte prin acţiunile sale de Gărzile
Rosii chineze, de cămăşile marron ale hitleriştilor şi de cele negre
ale mussoliniştilor. Nu ştiu dacă stângiştii au învăţat lecţiile
bolşevicilor sau poate l-au citit atent pe George Orwell, dar au
înţeles puterea redutabilă a cuvântului – lucrul va deveni conform
numelui. Astfel, au făurit limba ipocrită a corectitudinii politice.
Cuvintele au căpătat sensuri care le convin: infractorii şi hoţii au
devenit “cetăţeni cu morală alternativă”, idioţii - “oameni cu gândire
specială”, negrii - “afro-americani”, retrograzii- “progresişti”, omul
cu păreri diferite de cele de stânga e etichetat “fascist”, fasciştii
se chiamă “antifascişti” ş.a.m.d. Acest limbaj nou s-a dovedit a
constitui şinele pe care au hotărât să intre în birocraticul lor…
socialism? Nu, fascism! Poate că asta îţi sună inedit, dar tocmai
fascismul clasic e idealul democratilor. Ca să înţelegi, îţi explic
diferenţa economică dintre socialism şi fascism. În socialism, totul
în ţară e naţionalizat, adică aparţine statului; statul are monopol în
productie şi e unicul distribuitor al muncii, cum era în URSS. În
fascism lucrează capitalismul: aproape totul e privatizat, dar statul
dictează ce să produci, în ce cantităţi, pe cine să angajezi, pe cine
nu, ce asigurări să cumperi, ce metode să foloseşti în tratamentul
bolnavilor etc. În fascism e nevoie de o birocraţie de stat masivă ca
să poţi ţine capitaliştii pe o lesă scurtă. Aşa a fost în Italia lui
Mussolini, in Germania hitleristă. În sfere sociale si politice,
fascismul şi socialismul sunt fraţi gemeni, dar în sfera economică,
fascismul, datorită capitalismului, e mai eficient, de aceea se poate
spune: fascismul (şi nu comunismul!) e stadiul superior al
socialismului. Asta e şi visul democraţilor stângişti – să transforme
SUA într-un stat fascist, deşi ei nu gândesc în aceşti termeni despre
ei înşişi.

Obama a început să transpună activ în viaţă acest vis luminos, cu un
succes considerabil. Nu-ţi voi povesti cine a fost şi ce a făcut –
toate astea se ştiu şi fără mine. La început părea că preşedinţia lui
era menită să elimine definitiv rasismul şi să unească ţara. Dar a
ieşit exact invers. Rasismul s-a întors pe dos şi s-a îndreptat contra
albilor, iar în politică s-a produs o scindare nemaipomenită între
stângişti şi toţi ceilalţi. În toţi anii vieţi mele americane n-am
văzut niciodată atâta ură. Se destrămau vechi legături dintre
prieteni, în multe familii se produceau certuri şi chiar divorţuri. Eu
însumi m-am separat definitiv de câţiva prieteni, după o lungă
amiciţie.

Spre sfârşitul celor opt ani de preşedinţie a lui Obama, tehnologii
politici dezvoltau o trecere lină a puterii către mâinile asociatei şi
aliatei sale întru gandire, Hillary Clinton – o cucoană rea, coruptă
până în măduva oaselor şi cu o pofta arzătoare de putere.

Şi iată că a venit noiembrie 2016. Nimeni nu se îndoia de victoria lui
Hillary asupra excentricului şi limbutului businessman Trump. Dar nu
s-a întâmplat aşa. Trump a învins într-un mod neaşteptat. Asta mi-a
adus aminte de distrugerea armatei sovietice în 1941. Democraţii s-au
îngrozit – construcţia luminoasă a sistemului lor, care mergea atât de
bine sub Obama, s-a clătinat. A tunat şi a fulgerat. Catastrofă!
Problema nu e dacă Trump e democrat sau republican, ci faptul că a
apărut ca un hopa-mitică din lumea total necunoscută lor, lumea
antreprenoriatului liber. El nu era câtuşi de puţin legat de
birocraţii de la Washington, nu depindea de niciun partid, deşi formal
fusese ales ca republican. Stânga a văzut în el o bombă cu acţiune
lentă şi un distrugător al ordinii lor. Mulţi congressmeni şi senatori
democraţi au refuzat să accepte legitimitatea alegerilor şi nu au
venit la instaurarea lui Trump. Aşa ceva nu se mai întâmplase în
America. Pe străzi, cohorte de prostălăi tineri, spălaţi pe creier,
plângeau în hohote, înecându-se în muci, boceau isteric şi-şi smulgeau
din cap părul de culorile curcubeului, fapt pentru care au fost numiţi
”snowflakes”- fulgi de zăpadă care se topesc la primele raze ale
soarelui. În stilul noului limbaj, democraţii l-au numit imediat pe
Trump un nou Hitler care a acaparat ilegal puterea, duce ţara către
dictatură şi deci orice metodă de a-l da jos e justificată şi morală.

Îţi reamintesc: orice neacceptare a legalităţii schimbării puterii
este începutul unui război civil. Acesta a şi început – deocamdată e
un război civil rece între stângişti şi toţi ceilalti. Rece, pentru că
democraţii nu sunt încă pregătiţi pentru o răscoală armată şi încearcă
orice măsură legală pentru răsturnarea lui Trump. Azi, când au rămas
doar vreo patru luni până la alegeri, războiul e în toi. Acum îţi voi
prezenta operaţiunile principale desfăşurate de partidul democrat şi
controlate de sediul subteran principal al democraţilor, cu Obama la
conducere.

Din momentul alegerii lui Trump, scopul principal al democraţilor a
devenit acela de a scăpa de el cu orice preţ şi cât mai repede. Dacă
asta nu va reuşi rapid, e important să nu fie admisă victoria lui în
următoarele alegeri. Aşadar, iată principalele operaţiuni ale
războiului civil, deocamdată încă rece, din SUA:

Mişcarea #me too. Deoarece Trump e un mare iubitor al sexului frumos,
au hotărât ca pentru început să-i vină de hac pe partea asta şi să-i
strice reputaţia la electoratul feminin. Democraţii au organizat şi au
pus în mişcare pentru proteste în masă mulţimi de feministe
îngrijorate sexual. Nu ştiau nici ele împotriva cui protestau. Ori că
le violase cineva, ori că această josnicie abia urma, ele protestau cu
ţipete asurzitoare. Simbolul intelectului propriu îl purtau pe cap -
căciuliţe roz, după forma organelor lor genitale: ce e pe cap e şi în
cap. De aceste pseudo-dureri, fetele smintite îl acuzau, bineînţeles,
pe Trump, deşi acesta nu se făcuse remarcat cu vreun abuz. Dar aceste
proteste stupide n-au fost decât o încercare stilistică.

Operaţiunea “Starul porno”. Au găsit-o pe târfa Stormy Daniels, căreia
Trump chipurile îi plătise tăcerea. Au făcut gălăgie mare. Dar
rezultatul a fost un efect de petardă, din care au avut de suferit doi
avocaţi escroci - unul din partea lui Trump şi celălalt - al lui
Stormy. Amândoi au ajuns după gratii (ceea ce îmi încălzeşte inima –
totdeauna e plăcut când un avocat ajunge la închisoare), pe când Trump
a trecut prin asta ca gâsca prin apă.

Operatiunea “Psihopatul”. Se vede şi cu ochiul liber că Trump e o
personalitate excentrică, imprevizibilă, capabilă să-şi jignească
chiar şi apropiaţii; pe deasupra e narcisist şi elefant într-o
prăvălie cu porţelanuri. Asemenea preşedinţi nu au mai existat în SUA
şi de aceea stângiştii s-au decis să-l declare psihopat şi să-l
înlăture de la Casa Albă, ca fiind incapabil să-şi exercite
atribuţiile datorită instabilităţii psihice. Au plătit vreo doi-trei
psihiatri pentru declaraţii publice, dar şi operaţiunea asta nu a
produs decât o uşoară tresărire a aerului. Neobţinând vreun succes,
democraţii au înţeles că pişcăturile de ţânţar nu le vor aduce izbândă
şi s-au pregătit pentru provocări mai serioase.

Operaţiunea “Marioneta”. I-au fabricat adversarului Trump un dosar
fals, din care reieşea că ar fi agentul lui Putin şi că joacă după
fluierul rusesc. Au început o investigaţie grandioasă cu procurorul
Mueller în frunte. Ruşii spirituali se amuzau: “se pune Mueller cu
Stierlitz al nostru?” În doi ani au interogat zeci de oameni, au
cheltuit 20 de milioane de dolari, dar n-au demonstrat nimic. S-a
dovedit că nu e agent. A ieşit un fâs.

Operaţiunea “Complotul cu Ucraina”. A existat o încercare de a-l acuza
pe Trump că l-ar fi rugat pe preşedintele ucrainean Zelensky să
investigheze maşinaţiunile financiare din Ucraina ale lui Biden-
rivalul său principal în următoarele alegeri. N-au reuşit să
dovedeasca nimic, dar pe propriul lor Biden l-au pus în bătaia puştii,
căci are o muscă mare pe căciula. Atunci democraţii, exasperaţi, au
decis să-i organizeze lui Trump un impeachment pe această bază.
Deoarece sunt majoritari în Congres, au votat impeachmentul, dar ca
să-l scoată din Casa Albă aveau nevoie de minimum două treimi din
Senat, ceea ce a fost din start nerealist. Atunci de ce tot acest
tam-tam? Nici ei nu ştiu. Furia întunecă mintea.

Operaţiunea “Coronavirus”. Când, în februarie 2020, pandemia
coronavirusului a căzut pe capul întregii planete, democraţii şi-au
întrezărit şansa. Bineînţeles, nu ei au creat pandemia, dar au decis
s-o folosească pentru a frâna boom-ul economic – atu-ul principal al
lui Trump la alegerile viitoare. Totuşi Marx a avut dreptate: economia
e baza relaţiilor sociale şi tocmai ea determină tot restul în viaţa
unui stat. Întrucât sub Trump economia a luat-o brusc în sus,
democraţii au priceput că vor reuşi să-l învingă pe Trump în alegeri
doar frânând-o cu orice mijloace. Şi ce mai şansă- pandemia!

Toată ţara a fost pusă în carantină. Trump nu dorea carantină totală,
ci una limitată, dar cum aceste chestiuni nu le hotărăşte guvernul
federal, ci guvernatorii statelor, n-a putut face mare lucru în acest
sens – nu are acest tip de putere. În plus, zilnic turna gaz pe foc
principalul epidemiolog al ţării, doctorul Anthony Fauci, un democrat
convins. Acesta cerea nu numai închiderea parcurilor, şcolilor,
universităţilor, restaurantelor, ci şi a fabricilor şi uzinelor. Tot!
Iar asta ar fi automat adus un colaps economic şi ţara s-ar fi
cufundat într-o depresiune economică nemaivăzută. Dacă se opreşte
producţia, peste câtva timp (3-4 luni) se sparge lanţul materiilor
prime, iar refacerea lui poate dura ani de zile. E ca şi cum ai tăia
arterele unui om încă viu. De aceea, Trump a fost categoric împotriva
opririi industriei şi a încercat cu succes oscilant să-i convingă pe
guvernatori să nu ia măsuri extreme. Multe întreprinderi au continuat
să lucreze, în ciuda ordinelor guvernatorilor. Totuşi, şomajul a urcat
la un nivel nemaiîntâlnit de pe vremea Marii Depresiuni, bursa a
luat-o la vale iar democraţii îşi frecau cu entuziasm mâinile – sufla
un vânt prielnic.

E interesant de remarcat că maxima cotă a îmbolnăvirilor şi a
mortalităţii se observă în statele unde democraţii sunt la putere. Nu
pentru că virusul i-ar iubi mai mult, ci pentru că democraţii sunt
manageri mediocri. Mai mult, s-a dovedit că au mărit în mod artificial
mortalitatea, ca să aibă motiv să insiste asupra unei carantine şi mai
stricte şi asupra unei opriri totale a industriei. Astfel, în statul
New York, guvernatorul Cuomo a ordonat introducerea infectaţilor în
case de batrâni, ceea ce a dus la mortalitatea masivă a acestora. Asta
e deja crimă, dar e puţin probabil ca guvernatorul să ajungă după
gratii. Ei îşi protejează oamenii.

Până la urmă Trump a reuşit să convingă multe state să scoată treptat
carantina, oamenii au ieşit la lucru, au început să se redeschidă
afacerile şi economia s-a mişcat de pe punctul de îngheţ; bursa a
reacţionat imediat, acţiunile au luat-o în sus.

Democraţii au panicat din nou – dacă va continua aşa, în noiembrie
economia se va întoarce la nivelul de dinainte, ceea ce-i bine pentru
Trump. Şi deodată, spre bucuria lor, un nou noroc, de care s-au
folosit imediat:

Operaţiunea “Vieţile negrilor contează”- Black Lives Matter (BLM). În
oraşul Minneapolis s-a întâmplat un eveniment neplăcut. Un infractor
înalt şi solid, drogat pe deasupra, a opus rezistenţă poliţiei, fiind
reţinut după o infracţiune. Poliţistul a folosit o figură-standart
pentru cazuri din acestea şi i-a strangulat cu genunchiul carotida,
după care infractorul şi-a dat sufletul. Aici s-au întâlnit două
nenorociri: în primul rând, poliţistul a făcut exces de zel, apăsând
infractorul la pământ timp de aproape 9 minute şi s-a făcut direct
vinovat de moartea acestuia; în al doilea rând, banditul era, cum se
spune acum, afro-american. Astfel de întâmplări nefericite se petrec
uneori în America, dar şi în alte ţări. Poliţistul a omorât un
infractor, deşi nu ăsta i-a fost scopul: poate i-a sărit adrenalina
peste limite, poate şi-a pierdut minţile, poate i-au cedat nervii -
cine ştie? Nu uita că munca poliţistului nu e un desert. În fiecare zi
are de-a face cu rebuturi ale societăţii, cu risc pentru propria-i
viaţă. Gândeşte-te că nu oricine îşi ia un job ca ăsta – e nevoie de
un anumit tip de caracter, de un nivel înalt de adrenalină în sânge şi
de nervi de oţel – care, de obicei, mai cedează. Sigur că nimic din
astea nu justifică ce a făcut poliţistul şi, de regulă, poliţia face
mai întâi o anchetă internă, apoi, dacă există motive, predă afacerea
justitiei. Aşa s-ar şi fi întâmplat, dacă cineva dintre democraţi nu
s-ar fi prins că s-a ivit ocazia mult dorită, care oferă posibilitatea
ultimei bătălii decisive cu Trump. Moartea nămiloiului a fost ocazia
ideală pentru a zgudui toată ţara şi a aduce războiul rece la
temperaturi înalte. Tactica unei asemenea zguduituri e pur
provocatoare – nelinişti în masă, neapărat cu jaf, vandalism, abuzuri
şi ucideri. În America, ţară a legii, acestea pot să-l forţeze pe
preşedinte să ia măsuri extreme, de pildă, să activeze garda naţională
pentru restabilirea ordinii, ba chiar şi armata- există precedente
istorice. Iar acestea vor duce inevitabil la conflicte armate, vărsare
de sânge, vor apărea revolte şi mai sângeroase – iată o A Doua
Revoluţie Americană. Şi cine va fi vinovat? Desigur, Trump. Tot
sângele nevinovat va curge pe el, între timp vin şi alegerile şi cine
va vota un preşedinte cu mâinile mânjite de sânge? Nu e minunat acest
plan?

Pentru ca planul unei revoluţii să funcţioneze, e nevoie de patru
factori obligatorii: o situaţie revoluţionară (prilej şi combustibil),
o lozincă simplă şi clară sau o ideologie incendiară, bani şi, în
sfârşit, un leader carismatic.

Să vedem ce are stânga la îndemână azi.

Totul e în regulă cu prilejul: nămiloiul negru ucis de poliţistul
rasist în sicriul de aur. Combustibilul: tineretul derutat, spălat pe
creier şi cu vederi de stânga. Înmulţeşte toate acestea cu şomajul.
Azi, după colegiu, e îngrozitor de greu să-ţi găseşti un loc de muncă,
mai ales dacă eşti specializat în “liberal arts”, adica umanităţi: e
plin de tot felul de arheologi, psihologi, filosofi, teoreticieni ai
emancipării femeii şi ai drepturilor negrilor, actori şi poeţi
nerecunoscuţi, istorici literari şi diverşi alţi “specialişti”
inutili, cu datorii mari pentru studii şi fără nicio şansă de a le
plăti. Aceştia sunt marea majoritate. Nimic de zis - un combustibil
excelent. În plus, pentru o combustie de succes s-a descoperit un
catalizator puternic- coronavirusul. De trei luni, milioane de tineri
stau acasă în carantină, se plictisesc de inactivitate, le urcă
testosteronul – unde să-ţi reverşi energia şi afectele?

Cu lozinca la început a fost o bâjbâială. În vremea noastră, figuri ca
“pace popoarelor-pământ ţăranilor” nu mai merg. Nu prea aveai ce
alege, iar stânga avea la mână doar o carte de joc: divergenţele
rasiale. Aşa că i-au dat drumul sub forma simiescului Floyd în sicriul
de aur. Nu contează dacă rasismul, în caz că mai există pe ici-pe
colo, e anemic, marginal. Trebuie umflat, făcut din ţânţar armăsar,
trebuie acuzaţi bărbaţii albi de toate necazurile populaţiei de
culoare şi iată bulgărele  de zăpadă care porneşte la vale.

Mai întâi negrii împotriva poliţiei, apoi toţi împotriva tuturor şi
iată, dăm foc ţării şi cu focul ajungem şi la alegeri. În ceea ce
priveşte banii, nu sunt probleme. Milionarii de stânga şi miliardarii
din Silicon Valley le fac donaţii uriaşe democraţilor. Iar Soros cu
miliardele sale şi ura împotriva Americii? Punga lui e mereu deschisă
pentru plata agitatorilor, demonstranţilor şi organizatorilor
dezordinii şi vandalismului. O mare masă de prostovani donează
organizaţiei BLM- Black Lives Matter, fără să bănuiască faptul că
totul, până la ultimul cent, merge în vistieria partidului democrat.

În schimb, cu liderul carismatic, în genul lui Troţki sau Hitler, nu
le-a ieşit. Nu au găsit o personalitate destul de marcantă, dar au
decis să nu tragă de timp şi să iasă la luptă fără lider. Pentru a
trece planul revoluţionar în fapte, statul major subteran al lui Obama
a dat drumul dulăilor de rezervă: organizaţia activiştilor negri, care
acţionează sub firma BLM. Agitatori plătiţi şi pierde- vară plictisiţi
au ieşit la demonstraţii (nu pe degeaba: au primit câte 50$ de căciulă
pentru o ieşire -Soros nu face economii în cazuri dintr-astea).

Marodeuri organizaţi au început să spargă vitrine şi să prade tot ce
găseau la îndemână. În final, democraţi smintiţi din Congres şi Senat
au căzut în genunchi şi le-au cerut negrilor iertare pentru
pseudo-păcate ale albilor, iar idioţii cei mai zeloşi (pentru bani
adiţionali) s-au pus la rând să sărute pantofii negrilor, cum pupă
catolicii papucul Papei de la Roma.

Emoţionalul Trump era să cadă în plasa provocării – era cât pe ce să
cheme armata şi să le cânte în strună democraţilor. Din fericire,
generalii şi ministrul apărării au reuşit să-l disuadeze şi să-l
convingă să lase poliţia să se descurce singură cu marodeurii, iar
demonstraţiile să se stingă singure, când se vor evapora aburii celor
cărora le “fierbe raţiunea revoltată”. Încet-încet, FBI a prins
instigatorii şi i-a băgat în închisori federale, de unde puterea
statală liberală nu-i poate scoate.

Cum am zis deja, fără un lider (führer, duce, comisar al poporului
etc) o revoluţie nu învinge, ci se stinge treptat. Ceea ce se întâmplă
acum. Au urlat, au spart geamuri, au prădat, au dat foc la câte ceva,
au omorât chiar câţiva poliţişti, dar totul începe să se calmeze. Mai
sunt demonstraţii pe ici-pe colo, dar deja fără vandalism şi ucideri.
Poporul muncitor, dornic de lucru, iese la treabă, se redeschid
business-uri. Carantina se ridică încetişor şi sper că peste încă vreo
lună- două totul va reintra în normal. Bineînţeles, dacă democraţii nu
vor găsi o nouă modalitate de a-i trage o copită preşedintelui. Vom
trăi şi vom vedea…

 ©️Jacob Fraden, San Diego, 2020

Saturday, May 9, 2020

How Obama Could Be The ‘First President In History’ Convicted Of multiple Crimes

We now know that Obama WAS IN THE MIDDLE of this banana-republic-level of abuse of power by the DOJ and FBI. 
Trump is not only following the letter of the law, he's actually keeping out of the whole process.

Why?

Because FOLKS ARE GOING TO JAIL.

I predict that they'll plead guilty. These will be the slam-dunkiest cases of all slam-dunk cases. 
Did anybody even SEE Trump and  Gov .Abbott?


Trump cried "Havoc!" and let slip the dogs of war.


Trump said in plain language that Obama committed treason.

That's a hell of an accusation.

Trump MADE that accusation because he's going to PROVE it.

And he ALSO said that this is just the beginning. 
The Democrats are talking about how much more HANDSOME Obama is than Trump.

And Trump is preparing us for seeing a former president get charged with multiple felonies.

THAT'S why there's a new sheepishness in the White House Press Corps. 
Watch Trump and  Gov. Kim Reynolds IA.

 

The press is yukking it up BECAUSE NOW THEY WANT TO GET ON TRUMP'S GOOD SIDE.

THEY KNOW WHAT'S COMING.

Obama was the  first absolute dictator of the US 

He didn't even govern by executive order or presidential memo.

HE SIMPLY TOLD HIS ADMINISTRATION TO IGNORE ALL LAWS. 

Obama governed BY FIAT.

And every single Democratic nominee--including "reasonable" Andrew Yang and Tulsi Gabbard--PROMISED TO DO THE SAME.

Obama PROVED that a lawless president can not only NOT be stopped, he'll be reelected. 
Saul Montes-Bradley said CORRECTLY that Obama was the closest we ever got to losing ALL OUR FREEDOMS.

Nobody knew what Obama was doing because the press AGREED WITH what he was doing.

Not because they're power-hungry, calculating agents of evil. 
It was because  they're imbeciles.

They don't understand tyranny.

In a tyranny, NOBODY IS SAFE.

You can't be sycophantic enough. 
Ask the Romanians under Ceaușescu.

Obama is particularly addicted to having his butt kissed. 
Obama ignored Congress and the courts, he ILLEGALLY assigned new powers to existing agencies, and he ILLEGALLY gave billions of dollars of taxpayer funds to his friends and allies.

He was in all senses an absolute dictator.

And Joe Biden will be the same. 
We've deluded ourselves for a LONG TIME about tyrannies.

Obama proved that the armed forces won't save us, and our guns won't save us.

We think in terms of gulags and loudspeakers.

Those aren't necessary.

Bureaucracies are all you need. 
The Obama administration WAS AN ABSOLUTE DICTATORSHIP.

Tuesday, March 24, 2020

The Creation of the Federal Reserve


Image
In 1694, a template (that will be repeated around the world) a private controlled bank lending money to governments with interest that it prints out of nothing. In 1781 the United states is in turmoil, the paper currency failed by the war, Robert Morris (investigated for war profiteering) Now as Superintendent of the US from 1781-1784 is noted as the most powerful man in America next to General Washington. Morris argues for a privately owned bank deliberately, modeled on the bank of England. Congress backed into a corner by War obligations and forced to do business with the bankers gives in. Immediately following the constitution, Alexander Hamilton is already working on the next stages of a central bank..
Image
The first bank of the United states is created in 1791, and follows the model of the bank of England. In the first 5 years of the banks existence, the US government borrows 8.2 million dollars, and prices rise 72%. By 1795, when Hamilton leaves office, the incoming treasury secretary announces that the government needs even more money and sells off the government's meager 20% share in the bank making it a fully private organization. After a vote from Congress, this bank is closed in 1811. Less than a year later, the US is at war with England, raising the public debt from 45 million to 119 million within 2 years. With trade at a stand still, prices rising and inflation soaring, President Madison signs a charter for the creation of a 2nd central bank in 1816. Just as before, allowed to print money out of thin air and loan to governments with interests. In 1833 Jackson won the reelection on the promise of ending the bank and paying off the debt. On Jan 8th 1835, Andrew Jackson succeeded in paying off the debt or the 1st and only time in America's history. In 1871, JP Morgan is partnered in his own firm (JP Morgan and company) . It is Morgan who financed the Vanderbilt railroads, At&T ,General Electric, General Motors, and Dupont .JP Morgan also financed the United States steel corporation, and in 1907 sets in motion the creation of the Federal Reserve. JP Morgan started spreading rumors about his competitors outing himself as a "hero" to "save" to save those from the corrupt system which lead to the "Money trust" or "Panic of 1907". Private secret meeting to Jackal island in 1910 to discuss the final construction of the central bank owned by private bankers. Aldrich in 1911 presented to Congress "the Aldrich bill" but was Turned down by Congress, so instead they gave it a new face under Sen Robert Owen and Sen Carter Glass, and with the fraud of JP Morgan and the select events leading up to the creation of the Federal Reserve in 1913. Image
For centuries they have tried over and over to enslave us at all cost, stopping at nothing regardless the loss or sacrifice of the American people, the Fed is the enemy of the people because they are backed by an invisible enemy. Image

Sunday, December 15, 2019

Understand what Donald J. Trump is doing


 The timing is right for everyone to understand what Donald Trump is doing, and try to decrypt the ambiguity of how he is doing it. The controversial President has a much clearer agenda than anyone can imagine on both foreign policy and internal affairs, but since he has to stay in power or even stay alive to achieve his objectives, his strategy is so refined and subtle that next to no one can see it. His overall objective is so ambitious that he has to follow random elliptic courses to get from point A to point B, using patterns that throw people off on their comprehension of the man. That includes most independent journalists and so-called alternative analysts, as much as Western mainstream fake-news publishers and a large majority of the population.
About his strategy, I could make a quick and accurate analogy with medication: most pills are designed to cure a problem, but come with an array of secondary after-effects. Well, Trump is using medication solely for their after-effects, while the first intent of the pill is what’s keeping him in power and alive. By the end of this article, you’ll see that this metaphor applies for just about every decision, move or declaration he’s made. Once you understand what Trump is about, you’ll be able to appreciate the extraordinary presidency he’s conducting, like no predecessor ever came close to match.
To start off, let’s clear the one aspect of his mission that is straightforward and terribly direct: he’s the first and only American President to ever address humanity’s worst collective flaw, its total ignorance of reality. Because medias and education are both controlled by the handful of billionaires that are running the planet, we don’t know anything about our history that’s been twisted dry by the winners, and we don’t have a clue about our present world. As he stepped in the political arena, Donald popularized the expression «fake news» to convince the American citizens, and the world population as well, that medias always lie to you. The expression has now become commonplace, but do you realize how deeply shocking is the fact that nearly everything you think you know is totally fake? Media lies don’t just cover history and politics, but they have shaped your false perception on topics like economy, food, climate, health, on everything. What if I told you that we know exactly who shot JFK from the grassy knoll, that the foreknowledge of Pearl Harbor was proven in court, that the CO2 greenhouse effect is scientifically absurd, that our money is created through loans by banks who don’t even have the funds, or that science proves with a 100% certainty that 911 was an inside job? Ever heard of a mainstream journalist, PBS documentary or university teacher telling you about any of this? 44 Presidents came and went without even raising one word about this huge problem, before the 45th came along. Trump knows that freeing the people out of this unfathomable ignorance is the first step to overall freedom, so he started calling mainstream journalists and their news outlets for what they are: pathological liars.
«Thousands of mental health professionals agree with Woodward and the New York Times op-ed author: Trump is dangerous.»
«The question is not whether the President is crazy but whether he is crazy like a fox or crazy like crazy.»
Let’s make one thing clear: to the establishment, Trump isn’t mentally challenged, but he’s definitely seen as a possible nemesis of their world. Ever since he moved in the White House, Trump has been depicted as a narcissist, a racist, a sexist and a climate-skeptic, loaded with shady past stories and mental issues. Even though an approximate 60% of the American people don’t trust medias anymore, many have bought the story that Trump might be slightly crazy or unfit to rule, and the statistic climbs even higher when you get out of the USA. Of course, Donald isn’t doing anything special to change the deeply negative perception that so many journalists and people alike have about him. He’s openly outrageous and provocative on Twitter, he sounds impulsive and dumb most of the time, acts irrationally, lies on a daily basis, and throws out sanctions and threats as if they were candy canes out of an elf’s side bag in a mall in December. Right away, we can destroy one persistent media myth: the image Trump is projecting is self-destructive and it’s the exact opposite of how pathological narcissists act, since they thrive to be loved and admired by everyone. Donald simply doesn’t care if you like him or not, which makes him the ultimate anti-narcissist, by its psychological definition. And that’s not even up for opinion, it’s a quite simple and undeniable fact.
Trump and the swampHis general plan exhales from one of his favorite motto: «We will give power back to the people», because the United States and its imperialist web woven over the world have been in the hands of a few globalist bankers, military industrials and multinationals for more than a century. To achieve his plan, he has to end wars abroad, bring back the kids, dismantle the NATO and CIA, get control over the Federal Reserve, cut every link with foreign allies, abolish the Swift financial system, demolish the propaganda power of the medias, drain the swamp of the deep state that’s running the spying agencies and disable the shadow government that’s lurking in the Council on foreign relations and Trilateral Commission’s offices. In short, he has to destroy the New World Order and its globalist ideology. The task is huge and dangerous to say the least. Thankfully, he’s not alone.
Before we get on his techniques and tactics, we have to know a little bit more about what’s really been going on in the world.

Mighty Russia

Since Peter the Great, the whole history of Russia is a permanent demonstration of its will to maintain its political and economical independence from international banks and imperialism, pushing this great nation to help many smaller countries fighting to keep their own independence. Twice Russia helped the United States against the British/Rothschild Empire; first by openly supporting them in the Independence War, and again in the Civil War, when Rothschild’s were funding the Confederates to politically break down the nation to bring it back in the British colonial Empire’s coop. Russia also destroyed Napoleon and the Nazis, whom were both funded by international banks as tools to crush economically independent nations. Independence is in their DNA. After almost a decade of Western oligarchy taking over Russia’s economy after the fall of USSR in 1991, Putin took power and drained the Russian swamp. Since then, each and every move that he has made aims to destroy the American Empire, or the entity that replaced the British Empire in 1944, which is the non-conspiracy theory name of the New World Order. The new empire is basically the same central banking scheme, with just a slightly different set of owners that switched the British army for NATO, as their world Gestapo.
Until Trump came along, Putin was single handedly fighting the New World Order who’s century-old obsession is the control of the world oil market, since oil is the blood running through the veins of the world economy. Oil is a thousand times more valuable than gold. Cargo ships, airplanes and armies don’t run on batteries. Therefore, to counter the globalists, Putin developed the best offensive and defensive missile systems, with the result that Russia can now protect every independent oil producer such as Syria, Venezuela and Iran. Central bankers and the US shadow government are still hanging on to their dying plan, because without a victory in Syria, there’s no enlarging Israel, thus ending the century-old fantasy of uniting the Middle East oil production in the hands of the New World Order. Ask Lord Balfour if you have any doubt. That’s the real stake of the Syrian war, it’s nothing short of do or die.Syrian-Russian victory

A century of lies

Now, because a shadow government is giving direct orders to the CIA and NATO in the name of banks and industries, Trump has no control over the military. The deep state is a rosary of permanent officials ruling Washington and the Pentagon, that only respond to their orders. If you still believe that the «Commander in chief» is in charge, explain why every time Trump ordered to pull out of Syria and Afghanistan, more troops came in? As I’m writing this text, US and NATO troops pulled out of the Kurdish zones, went to Iraq, and came back with heavier equipment around the oil reserves of Syria. Donald has a lot more of swamp draining to do before the Pentagon actually listens to anything he says. Trump should be outraged and denunciate out loud that the military command doesn’t bother about what he thinks, but this would ignite an unimaginable chaos, and perhaps even a civil war in the US, if the citizens who own roughly 393 million weapons in their homes were to learn that private interests are in charge of the military. It would also lead to a very simple but dramatic question: «What is exactly the purpose of democracy?» These weapons are the titanium fences guarding the population from a totalitarian Big Brother.
One has to realize how much trouble the US army and spying agencies have been going through in creating false-flag operations for more than a century, so that their interventions always looked righteous, in the name of democracy promotion, human rights and justice around the planet. They blew up the Maine ship in 1898 to enter the Hispanic-American war, then the Lusitania in 1915 to enter WW1. They pushed Japan to attack Pearl Harbor in 1941, knew about the attack 10 days in advance and said nothing to the Hawaiian base. They made up a North Vietnamese torpedo aggression on their ships in the Tonkin Bay to justify sending boots on the Vietnamese ground. They made up a story of Iraqi soldiers destroying nurseries to invade Kuwait in 1991. They invented mass destruction weapons to attack Iraq again in 2003, and organized 911 to shred the 1789 Constitution, attack Afghanistan and launch a War on terror. This totally fake mask of virtue has to be preserved for controlling the opinion of the American citizens and their domestic arsenal, who have to believe that they wear the white cowboy hats of democracy.
US PRESIDENT GEORGE BUSH MAKES A POINT DURING SPEECH TO ARMY TROOPS INTEXAS.So how did Trump react when he learned that American troops were re-entering Syria? He repeated again and again in every interview and declaration that «we have secured the oil fields of Syria», and even added «I’m thinking about sending Exxon in the region to take care of the Syrian oil». Neocons, Zionists and banks were thrilled, but everyone else is outraged, because the vast majority doesn’t understand that Trump is swallowing this pill solely for its after-effects. On this single bottle is written in fine print that «the use of this drug might force American-NATO troops out of Syria under the pressure of the united world community and flabbergasted American population.» Trump made the situation unsustainable for NATO to stay in Syria, and how he’s been repeating this deeply shocking, politically incorrect position clearly shows his real intention. He destroyed over a century of fake virtue in a single sentence.

Trump is a historical anomaly

Trump is only the fourth president in US history to actually fight for the people, unlike all 41 others, who mainly channeled the people’s money in a pipeline of dollars that ends up in private banks. First there was Andrew Jackson who was shot after he destroyed the Second National Bank that he openly accused of being controlled by the Rothschild and The City in London. Then there was Abraham Lincoln, who was murdered after printing his «greenbacks», national money that the state issued to pay the soldiers because Lincoln had refused to borrow money from Rothschild at 24% interest. Then there was JFK, who was killed for a dozen reasons that mostly went against the banks and military industries profits, and now is Donald Trump, who shouted that he would «Give America back to the people».
Like most businessmen, Trump hates banks, for the formidable power that they have over the economy. Just take a peek at Henry Ford’s only book, «The International Jew» to find out how deep was his distrust and hatred of international banks. Trump’s businesses have suffered a lot because of these institutions that basically sell you an umbrella, only to take it back as soon as it rains. Private banking’s control over money creation and interest rates, through every Central Bank of almost every country is a permanent power over nations, far above the ephemeral cycle of politicians. By the year 2000, these nation looters were only a few steps away from their planetary totalitarian dream, but a couple of details stood still: Vladimir Putin and 393 million American weapons. Then came along orange-faced Donald, the last piece in the puzzle that we the people, needed to terminate 250 years of the banking empire.

Techniques and tactics

Early in his mandate, Trump naively tried the direct approach, by surrounding himself with establishment rebels like Michael Flynn and Steve Bannon, then by annoying each and everyone of his foreign allies, shredding their free-trade treaties, imposing taxes on imports and insulting them in their face in the G7 meetings of 2017 and 2018. The reaction was strong and everyone doubled-down on the Russiagate absurdity, as it looked like the only option to stop the man on his path of globalism destruction. Predictably, the direct approach went nowhere; Flynn and Bannon had to go, and Trump was entangled in a handful of inquiries that made him realize that he wouldn’t get anything accomplished with transparency. He had to find a way to annihilate the most dangerous people on the planet, but at the same time, stay in power and alive. He had to smarten up.
That’s when his genius exploded on the world. He completely changed his strategy and approach, and started taking absurd decisions and tweeting outrageous declarations. As threatening and dangerous as some of these first looked, Trump didn’t use them for their first degree meaning, but was aiming at the genuine second degree effects that his moves would have. And he didn’t care about what people thought of him as he did, for only results count in the end. He would even play buffoon over Twitter, look naive, lunatic or downright idiotic, perhaps in the hope to impregnate the belief that he didn’t know what he’s doing, and that he couldn’t be that dangerous. He’s willfully being politically incorrect to show the ugly face that the United States are hiding behind their mask.
Trump-Kim summit in HanoiThe first test on his new approach was to try to stop the growing danger of an attack and invasion of North Korea by NATO. Trump insulted Kim Jung-Un through Twitter, called him Rocket Man, and threatened to nuke North Korea to the ground. His raging political incorrectness went on for weeks until it sank in everyone’s minds that those were not good reasons to attack a country. He paralyzed NATO. Trump then met Rocket Man, and they walked in the park with the start of a beautiful friendship, laughing together, while accomplishing absolutely nothing in their negotiations, since they have nothing to negotiate about. Many were talking about the Nobel price for peace, because many don’t know that it’s usually handed to whitewash war criminals like Obama or Kissinger.
Then came Venezuela. Trump pushed his tactic a step further, to make sure that no one could support an attack on the free country. He put the worst neo-cons available on the case: Elliott Abrams, formerly convicted of conspiracy in the Iran-Contras deal in the ’80s and John Bolton, famous first-degree warmonger. Trump then confirmed Juan Guaido as his choice for president of Venezuela; an empty puppet so dumb that he can’t even see how much he’s being used. Again, Trump threatened to burn the country to rubbles, while the world community watched in awe the total lack of subtlety and diplomacy in Trump’s behavior, with the result that Brazil and Colombia backed away and said they wanted nothing to do with an attack on Venezuela. Trump’s medicine left only 40 satellite countries worldwide, with Presidents and Prime Ministers brain dead enough to shyly support Guaido the Jester. Donald checked the box beside Venezuela on his list and kept scrolling down.
Then came the two gifts to Israel: Jerusalem as a capital, and the Syrian Golan Heights as its confirmed possession. Netanyahu whom isn’t the sharpest pencil in the box jumped of joy, and everyone yelled that Trump was a Zionist. The real after-effect result was that the whole of the Middle East united against Israel, which no one can support anymore. Even their historical accomplice Saudi Arabia had to openly disapprove this huge slap in the face of Islam. The two Trump gifts were in fact back stabs in the Israel state, whose future doesn’t look too bright nowadays, since NATO will have to move out of the region. Check again.

As reality sinks in

But there’s more! With his lack of control over NATO and the army, Trump is very limited in his actions. At first glance, the outstanding multiplication of economical sanctions on countries like Russia, Turkey, China, Iran, Venezuela and other nations look tough and merciless, but the reality of these sanctions pushed those countries out of the Swift financial system designed to keep enslaving nations through the dollar hegemony, and they’re all slipping away from the international banks’ grip. It forced Russia, China and India to create an alternative system of trade payments based on national currencies, instead of the almighty dollar. The bipolar reality of the world is now official, and with his upcoming next sanctions, Trump will push more countries out of the Swift system to join the other side, while important banks are starting to fall in Europe.
Even in the political hurricane Trump is in, he still finds time to display his almost childish arrogant humor. Look at his grandiose mockery of Hillary Clinton and Barrack Obama, as he sat down with the most straight-faced generals he could find, to take a picture in a so-called «situation room» as they faked the monitoring of the death of Baghdadi somewhere he couldn’t be, exactly like his criminal predecessors did a long time ago with the fake Bin Laden killing. He even pushed the farce to adding the details of a dog recognizing Daesch’s fake caliph by sniffing his underwear. Now that you understand what Trump is really about, you will also be able to appreciate the show, in all of its splendor and true meaning.
«We have secured the oil fields of Syria». Indeed, with this short sentence, Trump joined his voice to that of General Smedley Butler who rocked the world 80 years ago with a tiny book called «War is a racket». Looting and stealing oil is definitely not as virtuous as promoting democracy and justice. What amazes me is those numerous «alternative» journalists and analysts, who know on the tip of their fingers every technical problem about 911, or scientific reality on the absurd global warming story, but still don’t have a clue about what Trump is doing, 3 years in his mandate, because they bought the mainstream media that convinced everyone that Trump is mentally challenged.
ButlerFor those who still entertain doubts about Trump’s agenda, do you really believe that the obvious implosion of American Imperialism over the planet is a coincidence? Do you still believe that its because of the Russian influence on the 2016 election that the CIA, the FBI, every media, the American Congress, the Federal Reserve, the Democratic party and the warmongering half of the Republicans are working against him and are even trying to impeach him? Like most stuff that comes out of medias, reality is the exact opposite of what you’re being told: Trump might be the most dedicated man to ever set foot in the Oval office. And certainly the most ambitious and politically incorrect.

Conclusion

The world will change drastically between 2020 and 2024. Trump’s second and last mandate coincides with Putin’s last mandate as President of Russia. There may never be another coincidence like this for a long time, and both know that it’s now or perhaps never. Together, they have to end NATO, Swift, and the European Union should crumble. Terrorism and anthropogenic global warming will jump in the vortex and disappear with their creators. Trump will have to drain the swamp in the CIA and Pentagon, and he has to nationalize the Federal Reserve. Along with Xi and Modi, they could put a final end to private banking in public affairs, by refusing to pay a single penny of their debts, and reset the world economy by shifting to national currencies produced by governments, as private banks will fall like dominos, with no more Obama-like servant to bail them out at your expense. Once this is done, unbearable peace and prosperity could roam the planet, as our taxes pay for the development of our countries instead of buying useless military gear and paying interests on loans by bankers who didn’t even have the money in the first place.
If you still don’t understand Donald Trump after reading the above, you’re hopeless. Or you’re might be Trudeau, Macron, Guaido, or any other useful idiot, unaware that the carpet under your feet has already slipped away.
Reposts are welcomed with the reference to ORIENTAL REVIEW.