Angela Ciurea: „Laura Codruta Kovesi facea frecvent presiuni asupra mea in dosare!”

Procurorul Ciprian Nastasiu, a declarat ca DIICOT lucra intens la dosare privind industria energetica a Romaniei, El face referire la politicieni si jurnalisti precum Verestoy Attila, Elena Udrea, Dorin Cocos, Dan Voiculescu, Bogdan Chireac, care juca rolul de "broker" intre grupurile de interese ruse si institutiile statului roman prin intermedierea directa a Elenei Udrea. Conform formulei"vizitele lungi si dese, cheia marilor succese", Chireac a intreprins in acea perioada excursii dese in zona de influenta ruseasca alaturi de regretatul sau prieten Paul Ionescu. Daca nu si-a schimbat intre timp pasaportul , intrarile si iesirile sunt edificatoare.(Chireac , Macovei , SIE si diversiuni cu morti si vii)

Intr-un interviu acordat in exclusivitata Q-Magazin, fostul Director DIICOT, procurorul Angela Ciurea , declara ca asupra sa se faceau presiuni enorme din partea D-nei Laura Codruta Kovesi.

Angela Ciurea: In cadrul DIICOT se instrumentau, intr-adevar, dosare de o complexitate deosebita in care, printre altele, existau si referiri la acesti politicieni. Nu va pot spune foarte multe detalii despre aceste dosare, in primul rand pentru ca eu doar coordonam ancheta in calitate de adjunct al DIICOT, la ordinul verbal al procurorului sef Olaru, si participam in sedintele de judecata, inclusiv cele referitoare la autorizari de interceptari sau perchezitii; in al doilea rand pentru ca mare parte din aceste acte nu stiu daca s-au declasificat. Vorbim aici despre ALRO, Nuclearelectrica si celelalte disjungeri din asa numitul „dosar al privatizarilor strategice", pentru ca, in ceea ce priveste traficul de armament sau dosarul fugii lui Omar Hayssam, acolo am lucrat efectiv ca si procuror de caz. Erau dosare care necesitau ani intregi de munca de investigatie, nu doar juridica, ci si informativa si in care, din pacate, serviciile specializate ne ofereau prea putin sprijin. As putea sa fac speculatii ca duc la anumite persoane, dar nu-mi permit sa fac afirmatii pe care, in acest moment, cand nu mai sunt procuror si nu mai posed certificat ORNISS, nu as mai putea sa le dovedesc. Un lucru este cert: toti procurorii care au lucrat in aceste dosare nu mai sunt azi procurori! Dintr-un motiv sau altul... Nu se poate ca unui simplu cetatean, fara cunostinte nemaipomenite, asta sa nu-i dea de gandit!

Pana la momentul la care am plecat din DIICOT, in dosarul de Armament se ajunsese in cateva puncte sensibile pentru societatea romaneasca, si ma voi opri aici, ca sa nu trec in domeniul clasificatelor. Sigur ca daca cineva ar avea forta necesara si rabdarea sa finalizeze aceste dosare, lumea politica romaneasca ar fi zguduita din temelii. Ce am descoperit? Cred ca foarte putin in comparatie cu ce este in realitate si ce s-ar mai putea descoperi pe acolo... Repet, astfel de dosare necesita ani intregi de munca pentru procurori si ofiteri de informatii.

Q: Ca procuror in cadrul DIICOT, s-au facut presiuni asupra dvs. in anumite dosare? Daca da, in ce fel si cine anume le-a exercitat?

A.C.: Presiunile care s-au facut asupra mea si a colegilor mei erau toate legate de aceste dosare si erau foarte greu de suportat. Actorii principali: Seful DIICOT si Procurorul General. Erau zile in care urcam si coboram scarile la Cabinet de zeci de ori, si nu ca sa fim felicitati. Problemele au aparut prima data in dosarul fugii, si s-au pus cu atata meschinarie incat nu merita reproduse. Ni se spunea permanent ca exista un singur mod de a pleca al lui Omar Hayssam, si anume, cu nava. Eu nu neg ca acesta ar putea fi adevarul, nu stiu, sa spuna instanta, dar niciodata nu am gasit raspunsul unor intrebari: de ce nu am fost lasati sa verificam si celelalte cai care mai apareau informativ in dosar? De ce, de cate ori aduceam vorba despre aceste lucruri, ni se spunea ca „alergam dupa cai verzi pe pereti"? Nu puteam efectua niciun act de urmarire penala fara sa informam conducerea. Mi se spunea sa nu-i mai permit domnului Nastasiu sa vada acte din dosar, desi Kovesi, la data investirii mele cu dosarul fugii, mi-a acceptat singura conditie pe care am pus-o, si anume ca domnul Nastasiu sa lucreze alaturi de mine in dosar. Am avut in vedere ca era un foarte bun anchetator si ca stia deja niste lucruri la care mie mi-ar fi fost greu sa ajung atat de repede. Cred ca tot asta aveau in vedere si cei doi superiori ai mei...
Ulterior, cand am refuzat sa solicit instantei arestarea unor persoane in acest dosar, a aparut in presa o nota clasificata care, chipurile, ar fi fost furnizata de unul dintre noi. Acesta a fost pretextul cu care am fost silita sa las dosarul unui alt coleg. Am semnat renuntarea cu mana mea si cu convingerea ca am atins oameni sau lucruri pe care nu aveam voie sa-i ating. Dar nu pot spune ca era vorba de X sau Y...
Pe dosarul de Armament ni se puneau bete in roate prin neimplicare. In opinia domnului sef Olaru, atat dosarul de Armament, cat si cel de spionaj erau „niste prostii", iar DIICOT n-ar fi trebuit sa piarda timpul cu astfel de chestii care nu aduceau puncte la statistica. Aveam alta parere, asa ca eram deseori in divergente juridice. Comisiile rogatorii nu plecau: ba nu era traducator, ba nu erau complete, ba nu era de acord domnul Olaru cu ce scria in ele, s.a.m.d. Dupa revocarea domnului Nastasiu, ofiterii de politie au fost supraincarcati cu dosare si nu mai puteau sa faca acte in armament, iar audierile mi le faceam singura, dupa ora 16, fara grefier. Exceptie facea un singur comisar, care lucra de buna voie, cot la cot cu mine. Mi se atrasese atentia sa ma ocup de „protocolul" Directiei si de activitati de judiciar si sa predau dosarele altor colegi. Motivul: adjunctul DIICOT nu poate face dosare. Totusi, dosarul cu Floricel Achim a fost lucrat de adjunctul DIICOT.
In Alro si celelalte disjungeri, ni se spusese sa o luam mai usor, ca nu e graba, sa scoatem dosarele vechi mai intai si apoi acestea. Nu neg ca aveam si dosare mai vechi, volumul de lucru era fantastic, iar in dosarul de spionaj s-a lucrat la foc continuu, fara zi si noapte, fara Craciun sau Revelion. Unul dintre colegi spunea in gluma ca la pensie va scrie o carte despre noptile de veghe ale anchetatorului roman.
Cand am solicitat interceptarile cu pricina la ICCJ, doamna Kovesi mi-a reprosat ca ar fi trebuit sa informez in prealabil. Timp de 30 de zile, nu am primit nicio nota. Colegii mei, procurorii Nastasiu si Doru Cristescu, au solicitat listingurile la operatorii de telefonie mobila, in baza autorizatiei. Erau peste 1000 de convorbiri. Am solicitat la SRI lamuriri cu privire la modul de punere in executare a autorizatiilor si continutul catorva convorbiri care ne-au parut mai interesante prin persoanele intre care se purtau... Eu nu am vazut niciodata raspunsul, daca o fi existat vreunul.
Ar fi multe de spus aici, dar nu e loc si timp destul.

Q: V-a chemat vreodata fostul procuror general al Romaniei, Ilie Botos, sau actualul, Laura Codruta Kovesi, pentru a va sugera sau a va cere direct sa adoptati o anumita pozitie in anumite dosare? Daca da, va rog sa detaliati aceste imprejurari!

A.C.: Niciodata domnul Botos. Frecvent doamna Kovesi, asa cum am spus anterior.

Q: Ati fost exclusa din magistratura in urma unei sedinte a CSM la care nu ati participat si la care vi s-a imputat faptul ca v-ati intalnit cu Stamen Stantchev in strainatate, fara sa va informati superiorii. Stia sau nu stia cineva de aceasta intalnire si ce se ascunde, de fapt, in spatele excluderii dvs. si a discreditarii profesionale?

A.C.: Eram monitorizata din 1 iulie 2009 si nu spun pe vorbe aceste lucruri. Imi recunosteam filajele in trafic, pe unii ii mai vazusem in dosare. Eram in procedura de verificare ORNISS. Chiar credeti ca eram nebuna sa fac de capul meu aceste lucruri cand jumatate de servicii aveau asa misiune grea?! Dar asta se va lamuri la instanta, sper, cand se judeca recursul. Mi s-a cerut de catre doamna Kovesi sa-mi dau demisia si am facut-o. Motivul mi s-a parut intemeiat: nu aveam de ce sa tarasc DIICOT intr-un scandal de presa. Sigur ca asta a fost un pretext! Daca nu era asta, s-ar fi gasit altceva. Nu mai aveam incredere in nimeni. Eram epuizata fizic si nervos, as fi facut vreo greseala, cine stie?!

Q: Cunoasteti si alte dosare in care sunt implicati politicieni si oameni de afaceri? Care sunt acestea si cine sunt implicatii?

A.C.: Sigur ca sunt si alte dosare, dar de la implicare pana la dovedirea vinovatiei e cale lunga! Nu va pot da detalii.

Q: De ce credeti ca Ciprian Nastasiu nu a facut aceste dezvaluiri pana acum? Demersul lui, in campanie electorala, nu pare un atac premeditat impotriva lui Traian Basescu?

A.C.: Nu stiu de ce a ales acest moment. Nu am vorbit cu domnul Nastasiu de mai bine de un an. Nu-i cunosc evolutia de dupa revocarea din DIICOT. Mie mi se pare un moment ca oricare altul. Si apoi, daca vorbea inainte, ar fi ascultat cineva? Personal, as fi procedat in acelasi mod.

Q: Ati lucrat in dosarul Armamentul. Stiu ca ati avut o contributie importanta la prinderea lui Viktor Bout, traficant international de armament. Pana unde mergeau conexiunile acestuia in Romania?

A.C.: E adevarat, am lucrat cu fortele DEA in cazul Viktor Bout. A fost capturat cu ajutorul interceparilor solicitate de noi Curtii de Apel. Si acolo, ca si in restul cazurilor mari, am lucrat cu ofiterii de la frontiera, profesionisti impecabili. Cam doua luni, cred. Conexiunile? Mari, in institutii si in politica. Americanii au facut un rechizitoriu pana acum. In Romania se bate pasul pe loc.

Q: Va temeti pentru viata dvs.? Va simtiti amenintata?

A.C.: Daca ma tem pentru viata mea?! Nu suntem in Sicilia... sau asa cred! Nu ma tem de absolut nimic. Nici nu prea mai am ce pierde si nici nu am pe nimeni de protejat. De ce m-as teme?! Sunt un om care calatoreste mult. Monitorizarea mi-a conferit siguranta: pot merge noaptea singura pe strada, ca nu ma ataca nimeni!