Colonialismul francez, vinovat moral de catastrofa din Haiti

courtesy of /www.nydailynews.com

Ceea ce a distrus miscarea scoartei terestre a fost amplificat de sutele de ani de exploatare franceza in Haiti. Mostenirea grea a imperialismului francez a creat o miscare seismica la fel de violenta ca si cea cauzata de falia geologica.

Adancimea tragediei umane din Haiti este data de procesiunea de despoti care au jefuit de-a lungul anilor Haiti, privand insula caraibiana de o infrastructura eficienta si lasand-o expusa dezastrelor naturale. Mai greu a atarnat insa experienta coloniala a insulei. comenteaza Ben Macintyre, editorialistul publicatiei britanice The Times. Comentatorul, care nu pomeneste nimic de colonialismul britanic, spune ca falia seismica indica direct spre Franta. In secolul XVIIII, Haiti era bijuteria imperiala a Frantei, Perla Caribelor si cel mai mare exportator de zahar din lume. Chiar si pentru standardele coloniale, tratamentukl scalvilor din plantatiile haitiene era brutal. Mureau atat de repede incat Franta a fost nevoita sa importe 50.000 de sclavi pe an pentru a mentine productia si profitul. Inspirati de principiile revolutiei franceze, sclavii haitieni, sub conducerea lui Toussaint L'Ouverture, unul dintre ei, s-au rasculat in 1791. Fortele lui Napoleon au fost infrante dupa un razboi greu, iar Haiti si-a declarat independenta in 1804.
A fost prima republica neagra din lume, a doua cea mai veche republica din emisfera vestica, o tara fondata pe principiul libertatii.
Franta nu a uitat aceasta impertinenta si mai ales pierderea profiturilor grase, asa ca a impus o blocada comerciala dura. In 1825, in schimbul recunoasterii independentei insulei, Franta a cerut 150 de milioane de franci de aur, adica de cinci ori veniturile anuale din export ale tinerei natiuni.

Termenii au fost ne-negociabili, iar Haiti si-a platit libertatea timp de 122 de ani. Prin comparatie, in 1803 Franta a vandut Teritoriul Louisiana Statelor Unite, cu o suprafata de 74 de ori mai mare decat Haiti, cu 60 de milioane de franci.Haiti este o tara mutilata de datorii. S-a imprumutat de la banci americane, germane si franceze la dobanzi si mai impovaratoare. Practic, Haiti s-a nascut aproape falimentara. In 1900, 80% din bugetul tarii era inghitit de plata datoriei.Acesti bani ar fi putut fi solositi la constructia ueni economii stabile.

Pentru a lega muncitorii de pamant, obtinand recolte frumoase pentru a-si plati datoriile, Haiti a insituit Codul Rural, instituind o diviziune intre oras si mediul rural, intre elita cu pielea deschisa la culoare si majoritatea inchisa la culoare, diviziune care inca mai exista.

Datoria a fost platita pana in 1947. Insa economia statului era deja la pamant, padurile defrisate, populatia scufundata in saracie, sfera politica si economica erau instabile.

In urma cu sapte ani, guvernul haitian a cerut Parisului restitutii in valoare de 22 de miliarde de dolari pentru diplomatia din varful pustii cu care a fost saracita natiunea haitiana.
Franta a primit noi cereri de reparatii morale o data cu dramaticul cutremur din data de 12 ianuarie 2010. Nu exista sanse ca Franta sa se conformeze, in conditiile in care o Comisie de Reflectie instituita de fostul presedinte Jacques Chirac in 2004 a conchis ca cererea de restitutie, in cadrul relatiilor istorice ale Frantei cu Haiti, sunt "non-pertinente atat in termeni legali cat si istorici".
Culmea ironiei, in timp ce Haiti se afla pe maginea dezastrului social, paraliziei guvernului si mortii pe o scara nemaintalnita, ministrul francez de Finante a cerut urgentarea anularii datoriei tarii fata de FMI si Banca Mondiala. Totusi, daca Franta nu ar fi impovarat Haiti cu datorii inca de la nasterea natiunii, Haiti ar fi fost mai bine echipat pentru a face fata dezastrului natural.

A.I. (ziare.com)