Ninja Basescu si samuraii SIE de la Tokio

Dl.Hayashi in mijloc intre Presedinte si Imparatul Japoniei

Dupa 1989, agenturile japoneze au fost introduse în tara noastra sub diverse forme. Cea mai cunoscuta dintre toate este Fundatia Niponica, a carei baza a fost pusa de ziaristul sub acoperire Paul Diaconu, alaturi de alti ofiteri de Securitate, în 1990. Printre acestia se numara si colonelul de Securitate Mihai Epure. Diaconu a fost adus în anul 2006 de la Tokio, în urna.

Agentia semiguvernamentala Japan International Cooperation Agency a fost introdusa în Romania mult mai tarziu în mari proiecte garantate de stat, prin încredin tare directa. Studiile referitoare la infrastructura capitalei, Pasajul de la Basarab, terminalele de gaze si containere din portul Constan ta, proiectul de ecologizare de la CET Turceni sunt numai o parte din "preocuparile" JICA si JBIC (Japan Bank International Cooperation), banca finan tatoare. Niponii fiind implica ti în proiecte de sute de milioane de euro pe tot teritoriul Romaniei. Într-o discutie între patru ochi, presedintele Traian Basescu a baiguit încurcat atunci cand a venit vorba despre Portul Constanta (aproape de locul în care alia tii americani si-au asezat bazele militare) si Zona Libera Constanta, ba ar fi, ba n-ar fi obiective strategice. Mai important, presedintele a recunoscut ca a semnat cu manuta lui (de ministru al transporturilor la acea data) intrarea agentiei semiguvernamentale Japan International Cooperation Agency (JICA) în Romania. O agentie secreta sub acoperire , controlata de cercuri de interese "speciale" din care fac parte si fosti sau actuali ofiteri SIE. Agentia este impanata cu spioni pro-rusi, fara nicio legatura cu NATO sau Uniunea Europeana.

"Este normal, Ovidiu. Noi avem spioni la ei, cum au si ei la noi", mi-a spus cu multa naturalete presedintele Basescu. Am ramas stupefiat de atata sinceritate preziden tiala. "Problema" nipona a fost semnalata conducerii Serviciului Roman de Informatii, care în mod curios nu a facut nimic. Mai mult, fostul director al Administratiei Porturilor Maritime Constanta, Mircea Banias, a acoperit toate aceste "afaceri" dubioase. si-a primit rasplata, de curand fiind numit în fruntea filialei locale PD-L dupa un scandal de senzatie. Mai tarziu, cand aveam sa-l întreb pe atasatul "cultural" al Ambasadei Japoniei la Bucuresti, Kazutoshi Hayashi (secretar II) ce era cu gasca de generali SIE (fosti agenti DIE) la Tokio, m-am lamurit pe deplin. Hayashi a tacut, nestiind cum sa se topesca în canapeaua de sub el.

"Domnu’ Ohanesian, sa nu scrieti ca a ti vorbit cu mine", a insistat diplomatul.

Nu se stie cum i-au tolerat autoritatile japoneze pe “diplomatii SIE", ani la rand, avand în vedere mai ales background-ul securist. În privinta generalilor, Ambasada Japoniei la Bucuresti si-a declinat competenta. Desi Kazutoshi Hayashi, fost secretar II la Ambasada Japoniei la Bucuresti, îi cunostea bine pe generali, parea cazut în amnezie(Money talks bullshit walks). Sursele noastre spun ca si niponul avea acelasi “statut diplomatic" ca generalii nostri. Avand serioase veleitati tehnice si sportive (schior de performanta), visul informativ al domnului Hayashi, era un post la Moscova. Dupa peregrinari la conferinte internationale cu teme tehnice, elevul doamnei Marioteanu Caragiu a esuat la Bucuresti, atasat cultural. Despre agentia semiguvernamentala JICA/JOCV (cu sediul central la nici 10 minute distan ta de ambasada noastra din Tokio) si activita tile acesteia pe teritoriul Romaniei, Kazutoshi Hayashi n-a auzit, n-a vazut. Nici despre restaurantele cu specific romanesc “Darie" si “Romania" din capitala nipona nu stie mare lucru. Din comunitatea de peste 8000 de stripteuze romance care se perinda în Japonia , Hayashi recunostea vreo 5000. Diplomatul a fost retras de la post în luna iulie 2008, împreuna cu seful sau, ambasadorul Kanji Tsushima.

"Scoala de fete" romano-nipona a fost creata dupa model sovietic. Profesoara de limba romana, sensei Baisho Kazuko (una din primele interna tionaliste staliniste), si buna sa prietena Matilda Caragiu Marioteanu, sora regretatului actor Toma Caragiu, au fost deschizatoare de drum. Printre altele, Matilda a fost profesoara de limba romana a diplomatului Hayashi si consultanta Monei Musca pe relatia Japonia. Ofiterii de contraspionaj extern spun despre Matilda ca era tutorele dipomatilor japonezi în Romania si în acelasi timp lucra cu Securitatea.

În esalonul doi se afla profesoara Sonia Mutzushika, instructor de limba romana la sediul central JICA Japonia, Ricaru Tabata, Cornelia (Craciun) Kasahara, Daniela Pantazi Shiga venita sa-i tina locul traducatorului Petre Stoian de la Ambasada Romaniei din Tokio si Elena Suzuki, absolventa de istorie la Universitatea din Bucuresti în anii ’80, casatorita cu profesorul Suzuki, un simpatizant convins al doctrinei marxiste.

Elena a fost numita oficial traducator în cadrul ambasadei romane la Tokio, fiind responsabila cu verificarea informativa a romanilor sosi ti în Japonia. Ultima generatie este formata din Tiana Perfect, sefa Danielei Shiga, implicata în inginerii financiare cu miros de SIE la ambasada din capitala nipona, si o actri ta basarabeanca, Daniela Mudreac, casatorita cu regizorul japonez Eigo Desenshi. Merita luati în seama si Catalin Burlacu (specialist in banci), pionul ambasadei romane în comunitatea IT din Tokio, omul generalului SIE Valcea si Fukui Yasushi, fost numarul doi în Ambasada Japoniei de la Bucuresti, responsabil cu intelligence si counterintelligence. Fukui era pasionat de softurile de decriptare. A ocupat o vreme postul de director în Ministerul de Externe al Japoniei pe relatia cu APEC. Pupila lui Fukui Bucuresti era Elena Pospisil, ofiter SIE sub acoperire.

Relatiile informative romano-japoneze sunt vechi. Bazele au fost puse de partidele comuniste ale celor doua tari în anii ’70, cand s-a înregistrat o intensificare a traficului cu armament pe ruta Constanta – Yokohama, doua porturi înfra tite în aceeasi perioada. Dar despre contrabanda pot da rela tii importante generalii Stefan Marginean si Mitica Detot, fosti lucratori în cadrul Ambasadei Romaniei la Tokio. (va urma)

Publicat cu consimtamantul jurnalistului Ovidiu Ohanesian