In perioada 16 septembrie - 30 octombrie, la Palatul Cancelariei Vaticanului, va avea loc expozitia "Cultura Cucuteni - Tripolie, straveche civilizatie a vechii Europe".Este pentru prima data, in cei 125 de ani de la descoperirea civilizatiei Cucuteni, cand se realizeaza o astfel de expozitie care acopera intreg arealul in care aceasta straveche civilizatie s-a manifestat, relateaza AmosNews.In expozitie vor putea fi vazute vase si obiecte provenind din Ucraina, Republica Moldova si Romania. Aportul Romaniei la aceasta manifestare este cu totul deosebit avand in vedere ca vor fi expuse 430 de piese apartinand patrimoniului romanesc. Ucraina va expune 170 de piese iar Republica Moldova, 43.Din cauza unor disfunctionalitati aparute pe parcursul organizarii acestui eveniment, Ministerul de Externe al Romaniei s-a retras din sustinerea si organizarea expozitiei. Acest lucru va face pe afis partea romaneasca sa nu poata pune pe afis stagul Romaniei. Ceea ce va avea drept consecinta si absenta de la eveniment a oficialilor romani. La vernisaj va fi prezent presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, cunoscut colectionar de piese din Cucuteni-Tripolie.Expozitia a fost realizata la initiativa presedintelui Fundatiei Cucuteni pentru Mileniul III, Romeo Dumitrescu, cu sprijinul financiar si logistic al Ministerului Culturii si Cultelor. 
Statul nu da doi bani pe Cultura Cucuteni!Cea mai spectaculoasa si cea mai veche cultura europeana, Cucuteni, sta din anii '60 in kilometri de saci de hartie la Palatul Culturii din Iasi * Autoritatile de la Piatra Neamt vor sa confiste Muzeul Cucuteni * Un pod, care putea fi mutat cu cinci metri mai departe de locul de proiectare, a facut praf si pulbere un sit arheologic * Kilometri de materiale fara fisa de lucru si inventar * Marca pentru Cucuteni suscita probleme politice cu Ucraina
Hora de la Frumusica
Avem, din nenorocire pentru istoria noastra, numeroase fapte de inconstienta, nebagare de seama, rea vointa si chiar ticalosie atunci cand vine vremea sa ne pastram si sa ne promovam ceea ce numim a fi profund autentic romanesc. Exemplele sunt arhistiute, de la refuzul statului roman din perioada comunista de a primi donatia facuta de Brancusi urmasilor lui de limba si spirit, pana la recomandarile date de oficiali ai Uniunii Scriitorilor din Romania anilor '80 unui inalt reprezentant al Premiului Nobel cum ca Nichita Stanescu e un poet care isi face viata band alcooluri tari prin santuri. Politicienii fac mare caz de valorile romanesti in "societatea cunoasterii", dar numai pe la mitinguri si chermeze electorale! Sustinerea unor proiecte care sa dea o marca/un brand cultural identitar Romaniei e doar un vis al unor entuziasti de cercetatori si specialisti, care stiu dureros ce-i suta de euro. Intr-o Romanie a miliardarilor de toate partidele politice, colectionari de matusi si obiecte de patrimoniu, adevarate ori false, e un fapt obisnuit ca o cultura ce suscita interesul unor institutii media planetare, precum National Geografic ori Discovery, bun prilej de ipoteze istorice fascinante chiar si pentru neinitiati, e vorba de Cultura si Civilizatia Cucuteni, sa nu primeasca nici-un leu de la statul roman. ZIUA a facut in premiera absoluta o investigatie despre felul in care romanii stiu sa-si pretuiasca o comoara istorica pe care, in ultima vreme, oficialii ucraineni si-o revendica cu multe resurse financiare, politice si de imagine.
Muzeul Cucuteni din Piatra Neamt risca sa fie evacuat
La Piatra Neamt, intr-o cladire ce a gazduit, din 1938 pana in 2005, Banca Petrodava, Banca Nationala - filiala Neamt, o cladire ce poarta marca stilistica a lui Roger Volomei, fost edil-sef al Bucurestiului interbelic, a fost deschis, la 24 iunie 2005, primul Muzeu de Arta Cucuteni din Romania, ce face parte din Complexul Muzeal Judetean Neamt. Peste 400 de piese apartinand celei mai vechi culturi eneolitice din Europa sunt prezentate intr-o expozitie ce cuprinde arta decorativa aplicata pe vase, arta figurativa-plastica, antropomorfa si zoomorfa, din toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni - Cucuteni, vase cu modele plastice deosebite, precum Horele de la Frumusica si de la Draguseni, vase cu siluete antropomorfe, figurine si statuete naturaliste si stilizate, folosite in practici magico-rituale. Deschiderea acestui muzeu a fost si este privita cu suspiciune de autoritatile locale din Neamt, impartite dupa interese politice si financiare. Aceasta civilizatie, inca putin cunoscuta in mediile culturii europene si romanesti, in afara specialistilor, desigur, e subiect de troc imobiliar: actualii sefi ai administratiei locale Neamt isi doresc ca in locul muzeului sa functioneze o fialiala a Universitatii Iasi, in conditiile in care, dupa cum bine se stie, profesorii unei astfel de institutii de invatamant superior nu sunt de gasit pe toate drumurile, iar cei mai buni elevi aleg universitati de prestigiu din tara. Cei care vor sa ia spatiul muzeului nu i-au trecut, insa, niciodata pragul, ratand, astfel, vizualizarea unei colectii unice in Europa, ce ar putea fi inclusa intr-un proiect eficient de turism cultural.
In Muzeul Cucuteni, sub privirile Ganditorului de la Tarpesti, un frate mai mic, dar la fel de valoros istoric si estetic, al Ganditorului de la Hamangia, citesc in cartea de onoare a muzeului cateva opinii-argumente pentru functionarea acestui lacas de cultura straveche romaneasca. "Absolut tulburator acest muzeu care ne demonstreaza inca o data - vorba lui G. Calinescu - ca noi nu suntem batrani, ci vechi. Sper ca el, muzeul, sa dainuiasca aici cel putin cat a dainuit civilizatia Cucuteni" - Ioan Guren. "O realizare exceptionala. in sfarsit, un muzeu dedicat civilizatiei Cucuteni. Poate este un inceput de bun augur pentru valorificarea patrimoniului cucutenian. Felicitari organizatorilor! Un muzeu la nivel european!" -Dan Monah. "A fost o bucurie pentru mine sa revad o parte din piesele pe care le-am admirat pe cand eram copil, in muzeul <> al parintelui Constantin Matasa, unchiul meu. Dar o bucurie si mai mare mi-a facut sa vad ca traditia a continuat si ca o serie de noi piese continua sa fie descoperite si studiate de un colectiv de inalta valoare." - Claude Matasa. Secretarul de stat de la Ministerul Culturii si Cultelor, Virgil-Stefan Nitulescu, a scris si el in cartea de onoare a Muzeului Cucuteni: "Cu toata aprecierea pentru aceasta realizare de exceptie a muzeografiei romanesti, pentru domnul Gheorghe Dumitroaia si colaboratori, pentru meritata afirmare internationala a acestui muzeu. Sincere felicitari celor care au trudit la indeplinirea acestui deziderat al culturii nationale!".
Hora de la Frumusica
Avem, din nenorocire pentru istoria noastra, numeroase fapte de inconstienta, nebagare de seama, rea vointa si chiar ticalosie atunci cand vine vremea sa ne pastram si sa ne promovam ceea ce numim a fi profund autentic romanesc. Exemplele sunt arhistiute, de la refuzul statului roman din perioada comunista de a primi donatia facuta de Brancusi urmasilor lui de limba si spirit, pana la recomandarile date de oficiali ai Uniunii Scriitorilor din Romania anilor '80 unui inalt reprezentant al Premiului Nobel cum ca Nichita Stanescu e un poet care isi face viata band alcooluri tari prin santuri. Politicienii fac mare caz de valorile romanesti in "societatea cunoasterii", dar numai pe la mitinguri si chermeze electorale! Sustinerea unor proiecte care sa dea o marca/un brand cultural identitar Romaniei e doar un vis al unor entuziasti de cercetatori si specialisti, care stiu dureros ce-i suta de euro. Intr-o Romanie a miliardarilor de toate partidele politice, colectionari de matusi si obiecte de patrimoniu, adevarate ori false, e un fapt obisnuit ca o cultura ce suscita interesul unor institutii media planetare, precum National Geografic ori Discovery, bun prilej de ipoteze istorice fascinante chiar si pentru neinitiati, e vorba de Cultura si Civilizatia Cucuteni, sa nu primeasca nici-un leu de la statul roman. ZIUA a facut in premiera absoluta o investigatie despre felul in care romanii stiu sa-si pretuiasca o comoara istorica pe care, in ultima vreme, oficialii ucraineni si-o revendica cu multe resurse financiare, politice si de imagine.Muzeul Cucuteni din Piatra Neamt risca sa fie evacuat
La Piatra Neamt, intr-o cladire ce a gazduit, din 1938 pana in 2005, Banca Petrodava, Banca Nationala - filiala Neamt, o cladire ce poarta marca stilistica a lui Roger Volomei, fost edil-sef al Bucurestiului interbelic, a fost deschis, la 24 iunie 2005, primul Muzeu de Arta Cucuteni din Romania, ce face parte din Complexul Muzeal Judetean Neamt. Peste 400 de piese apartinand celei mai vechi culturi eneolitice din Europa sunt prezentate intr-o expozitie ce cuprinde arta decorativa aplicata pe vase, arta figurativa-plastica, antropomorfa si zoomorfa, din toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni - Cucuteni, vase cu modele plastice deosebite, precum Horele de la Frumusica si de la Draguseni, vase cu siluete antropomorfe, figurine si statuete naturaliste si stilizate, folosite in practici magico-rituale. Deschiderea acestui muzeu a fost si este privita cu suspiciune de autoritatile locale din Neamt, impartite dupa interese politice si financiare. Aceasta civilizatie, inca putin cunoscuta in mediile culturii europene si romanesti, in afara specialistilor, desigur, e subiect de troc imobiliar: actualii sefi ai administratiei locale Neamt isi doresc ca in locul muzeului sa functioneze o fialiala a Universitatii Iasi, in conditiile in care, dupa cum bine se stie, profesorii unei astfel de institutii de invatamant superior nu sunt de gasit pe toate drumurile, iar cei mai buni elevi aleg universitati de prestigiu din tara. Cei care vor sa ia spatiul muzeului nu i-au trecut, insa, niciodata pragul, ratand, astfel, vizualizarea unei colectii unice in Europa, ce ar putea fi inclusa intr-un proiect eficient de turism cultural.
In Muzeul Cucuteni, sub privirile Ganditorului de la Tarpesti, un frate mai mic, dar la fel de valoros istoric si estetic, al Ganditorului de la Hamangia, citesc in cartea de onoare a muzeului cateva opinii-argumente pentru functionarea acestui lacas de cultura straveche romaneasca. "Absolut tulburator acest muzeu care ne demonstreaza inca o data - vorba lui G. Calinescu - ca noi nu suntem batrani, ci vechi. Sper ca el, muzeul, sa dainuiasca aici cel putin cat a dainuit civilizatia Cucuteni" - Ioan Guren. "O realizare exceptionala. in sfarsit, un muzeu dedicat civilizatiei Cucuteni. Poate este un inceput de bun augur pentru valorificarea patrimoniului cucutenian. Felicitari organizatorilor! Un muzeu la nivel european!" -Dan Monah. "A fost o bucurie pentru mine sa revad o parte din piesele pe care le-am admirat pe cand eram copil, in muzeul <
Podul de la Hoisesti i-a ingropat a doua oara pe cucutenieni
Originea unui simbol - scria Mircea Eliade, in 1939, intr-o pledoarie europeana pentru Cultura Cucuteni - pretuieste cat descoperirea unei distanii de faraoni. Marele istoric al religiilor stia despre Cucuteni ca este o civilizatie sincrona cu primele constructii ale piramidelor egiptene si ca ea trebuie sa fie atent cercetata si prezentata cu mai multa persuasiune mediilor culturale europene. Un vis care a strabatut in istorie mileniul, dar care a ramas doar in faza de proiectie, daca nu si mai rau. In 2003, la Hoisesti, judetul Iasi, s-a construit un pod, dintr-o finantare SAPARD, exact pe locul unde trebuia sa fie cercetat un sit arheologic cucutenian. Numai interventiile arheologilor si a celor de la Fundatia Cucuteni pentru Mileniul III, care s-au aruncat in fata buldozerelor, au induplecat autoritatile sa le permita, in disperare de cauza, sa faca o sapatura de salvare a acestui sit, in urma careia tot ce s-a putut strange a fost dus la Iasi. Desi se putea muta cu 5 metri podul, altfel necesar localnicilor, fara discutie, obtuzitatea "alesilor" a fost la ea acasa si, in urma acestui gest, podul va fi inaugurat in cateva luni. Pentru a doua oara, cucutenienii au fost ingropati fara de voia lor, lasand in tarana taine si mistere doar de ei stiute.Kilometri de saci neinventariati, in conditii mizere
O sursa demna de toata increderea ne-a relatat ceva absolut incredibil: in depozitele Palatului Culturii de la Iasi stau in conditiile cele mai vitrege pentru depozitarea unui patrimoniu atat de special precum cel al Culturii Cucuteni cativa kilometri de saci de hartie cu materiale stranse din anii '60 si pana astazi. Neinventariati, nerestaurati, tinuti in conditii de bube, mucegaiuri si noroi, sacii de hartie, multi rupti cu timpul, isi pierd materialul si contextul arheologic in care cercetatorii au descoperit semne ale cucutenienilor. Lipsa fisei de lucru poate duce, pentru cei ce vor sa preia sacii din depozite, la pierderea unor informatii privind contextualizarea materialului. Motivele acestei groaznice delasari? Nu sunt specialisti, conditii de restaurare si bani. Cu toate aceste lipsuri, Palatul Culturii din Iasi a tergiversat mai bine de doi ani cererea de restaurare a materialului aflat in sacii din depozit facuta de Fundatia Cucuteni pentru mileniul III, pe banii acestei organizatii non-guvernamentale, desi, inca din 2004, primise un raspuns favorabil din partea ministrului de atunci, Razvan Theodorescu. In momentul de fata, solicitantul de restaurare a patrimoniului Cucuteni asteapta aprobarea de preluare din partea oficialilor in domeniu de la Ministerul Culturii si Cultelor.
Ucraina face propaganda pentru brandul Tripolia
De cand si-a castigat independenta, dupa caderea imperiului sovietic, Ucraina este intr-o febrila cautare a identitatii sale. Dupa 10 ani de la descoperirea facuta la Cucuteni (judetul Iasi), in 1885, la Tripolia, in Ucraina, s-a descoperit o noua exprimare a culturii cucuteniene, insemnand, practic, acelasi stil de ceramica si de viata. Ucrainenii vor sa impuna sub numele de Tripolia cea mai veche spectaculoasa si cea mai veche cultura europeana, Cultura Cucuteni, ca un vehicul identitar si politic. Pentru acest deziderat, ucrainenii nu precupetesc nici un efort financiar, propagandistic si politic. Presedintele Viktor Iuscenko, la prima sa iesire politica europeana, imediat dupa Revolutia Portocalie, a mers la Paris cu o expozitie de ceramica Tripolia. Mai mult, seful statului ucrainean i-a adresat presedintelui Traian Basescu sa valorifice istoria comuna a celor doua popoare, miza fiind o expozitie comuna a Culturii Cucuteni sub auspiciile descoperirii Tripolia, dupa mai multe tentative pe care oficialitatile culturale ucrainiene le-au facut in ultimii ani privind acest subiect. Iuscenko, mare iubitor de arheologie, era bun prieten cu miliardarul Platonov, care a murit anul trecut. Acesta si un alt miliardar ucrainean, Taruta, si el intr-o relatie de prietenie cu Viktor Iuscenko, au finantat numai Enciclopedia Tripolie cu suma de 250.000 euro, care are un singur handicap, anume ca e scrisa doar in ucraineana. Eforturile lui Taruta, sprijinite de propria-i influenta economica si de prietenia cu presedintele ucrainean, incearca sa acrediteze ca brand de tara si zonal Cultura Tripolia. Eforturile se vad incununate si pe reteaua web, unde, spre deosebire de Cutura Cucuteni, Tripolie isi are site-ul ei virtual, la www.trypillia.com. Precedente istorice legate de paternitatea unei culturi arheologice exista, cum este acela legat de numele Cultura Gumenita revendicat si acreditat cercetatorilor romani in dauna celor bulgari.
De cand si-a castigat independenta, dupa caderea imperiului sovietic, Ucraina este intr-o febrila cautare a identitatii sale. Dupa 10 ani de la descoperirea facuta la Cucuteni (judetul Iasi), in 1885, la Tripolia, in Ucraina, s-a descoperit o noua exprimare a culturii cucuteniene, insemnand, practic, acelasi stil de ceramica si de viata. Ucrainenii vor sa impuna sub numele de Tripolia cea mai veche spectaculoasa si cea mai veche cultura europeana, Cultura Cucuteni, ca un vehicul identitar si politic. Pentru acest deziderat, ucrainenii nu precupetesc nici un efort financiar, propagandistic si politic. Presedintele Viktor Iuscenko, la prima sa iesire politica europeana, imediat dupa Revolutia Portocalie, a mers la Paris cu o expozitie de ceramica Tripolia. Mai mult, seful statului ucrainean i-a adresat presedintelui Traian Basescu sa valorifice istoria comuna a celor doua popoare, miza fiind o expozitie comuna a Culturii Cucuteni sub auspiciile descoperirii Tripolia, dupa mai multe tentative pe care oficialitatile culturale ucrainiene le-au facut in ultimii ani privind acest subiect. Iuscenko, mare iubitor de arheologie, era bun prieten cu miliardarul Platonov, care a murit anul trecut. Acesta si un alt miliardar ucrainean, Taruta, si el intr-o relatie de prietenie cu Viktor Iuscenko, au finantat numai Enciclopedia Tripolie cu suma de 250.000 euro, care are un singur handicap, anume ca e scrisa doar in ucraineana. Eforturile lui Taruta, sprijinite de propria-i influenta economica si de prietenia cu presedintele ucrainean, incearca sa acrediteze ca brand de tara si zonal Cultura Tripolia. Eforturile se vad incununate si pe reteaua web, unde, spre deosebire de Cutura Cucuteni, Tripolie isi are site-ul ei virtual, la www.trypillia.com. Precedente istorice legate de paternitatea unei culturi arheologice exista, cum este acela legat de numele Cultura Gumenita revendicat si acreditat cercetatorilor romani in dauna celor bulgari.
O civilizatie obsedata de ceramica si incinerare, sub revarsarea Potopului
Cultura Cucuteni a fost descoperita in urma cu 121 de ani, cand doi cercetatori din Iasi, Teodor Buradas si Grigore Butureanu, au dat de urmele statiunii Cucuteni - Cetatuia din judetul Iasi, pe care au inceput sa o exploreze la sfarsitul secolului XIX. Ea reprezinta una dintre principalele civilizatii ale neo-eneoliticului European, care - prin stadiul preurban atins - poate rivaliza cu stralucitele manifestari din Orient. Bazata pe o economie infloritoare, aceasta a cunoscut o importanta crestere demografica, care a determinat extinderea sa pe un teritoriu vast, de aproximativ 300.000 km patrati, in estul Romaniei, Republica Moldova (Basarabia) si sud-vestul Ucrainei, cercetarile efectuate pana in prezent ducand la identificarea unui numar de peste 4000 de asezari. Purtatorii acestei culturi, mai mult ca sigur protourbane, aveau locuinte destul de mari, cu platforme din lemn, cu vetre interioare si se ocupau, pe langa vanatoare si cules, cu agricultura si cu mestesuguri casnice (tesut, olarit, confectionare de unelte). Cunosteau metalele - arama, aurul si argintul, pe care, insa le foloseau pe scara destul de redusa. Asupra disparitiei acestei civilizatii s-au emis cateva ipoteze, printre care cea mai spectaculoasa si probabila are un indiciu istoric cert luat din Biblie. E vorba de un cataclism natural de genul Potopului, in conditiile in care Marea Neagra era, in acele vremuri, o acumulare de apa dulce peste care a "explodat" Marea Mediteraneana. O alta ipoteza vorbeste despre pierderea elanului acelei populatii pana cand criza identitara s-a adancit si a condus la o solutie finala: arderea caselor, ca intr-un plic culcat la pamant, cu toate bunurile acelor vremuri si cu tot cu sufletele din ea si de langa ea. Ceea ce starneste controverse aprinse e faptul ca aceasta civilizatie nu a lasat in urma ei morminte, ci numai cenusa si obiecte sfaramate din ceramica. O civilizatie obsedata parca doar de arta ceramicii si a incinerarii, asa cum poti concluziona dupa ce vizionezi filmul "Nepotii lui Adam", regizat de Mihai Baum, care a obtinut, in 2005, Premiul Opera Prima din partea UCIN.
Peste 350.000 de euro din bani personali pentru cercetare
Cultura Cucuteni si-a gasit in Fundatia Cucuteni pentru Mileniul III protectorul de care avea nevoie pentru a-si putea prezenta, an de an, dovezile ei de mister, stranietate si valoare a ceramicii. Condusa de doctorul Romeo Dumitrescu si de catre sotia acestuia, Emilia, fundatia a demarat, de mai bine de 7 ani, finantarea unor situri cucuteniene, a unor carti de cercetare, reviste si cataloage dedicate acestei culturi, precum si a filmului "Nepotii lui Adam". Pana in prezent, doctorul Romeo Dumitrescu a dat din banii lui personali peste 350.000 euro pentru a-si intretine pasiunea starnita de Cucuteni si cucutenieni. Pasiune care s-a declansat dupa ce a implint 30 de ani, desi s-a nascut la Moinesti, la un kilometri de Cucuteni. In 2004, fundatia a incercat o reconstituire a arderilor caselor prin foc ori prin fulger. Casele si viata cucutenienilor au fost reconstituite in spiritul acelei civilizatii: graul a fost macinat cu piatra, ceramica s-a ars in cuptoare speciale, au fost facute afumatoare pentru carne si fructe. Fundatia isi propune sa realizeze in viitorul apropiat o Enciclopedie a Culturii Cucuteniene, o pagina web special dedicata si, de asemenea, sa faca publice rezultatele primite de la laboratoare din Canada asupra amprentei luate de pe degetul mare al unui cucutenian. Fundatia Cucuteni pentru Mileniul III in colaborare cu Asociatia Cetatea lui Bucur-7 centre va organiza o tabara de arheologie cu participarea unor studenti si liceeni din strainatate. La ora actuala, fundatia doctorului Dumitrescu a cumparat 5 situri cucuteniene. "Ma chinui de patru ani sa fac in Bucuresti un Muzeu Cucuteni" - ne-a marturisit Romeo Dumitrescu, care asteapta din partea municipalitatii o cladire intr-o situatie precara, pe care sa o curete si sa o ofere circuitului public al Culturii Cucuteni.
21 de statuete, un ghid de fertilitate vechi de peste 4000 de ani
Una dintre cele mai fascinante ipoteze legate de cucutenieni ne-a fost prezentata de catre doctorul Romeo Dumitrescu si se refera la cele 21 de statuete feminine descoperite intr-o cutie de ceramica la Isaia (Iasi). Din cele 50.000 de statuete descoperite de cand se face cercetarea Culturii Cucuteni, una la 40 e masculina. Aceasta civilizatie, care a trait aproximativ 1200 de ani, a atins o cifra demografica ce nu a depasit 1,2 milioane de locuitori. Cucutenienii era foarte bogati in ceea ce priveste resursele de hrana si erau foarte atenti la fertilitate. Toate statuetele sunt realizate ca si cum o femeie si-ar fi vazut si studiat corpul, cu detalii asupra partii reproductive. Se pare ca statuetele erau facute de catre femei atente la toate aceste detalii. Cele 21 de statuete prezinta, astfel, o schema logica a fertilitatii veche de peste 4000 de ani pe o schema hormonala de 21 de zile. Acest adevarat ghid de fertilitate indica momentul in care femeia cucuteniana trebuia sa se culce pentru a putea face copii si explica o mare nevoie de a avea urmasi a acelei civilizatii.
Dan Mircea CIPARIU
No comments :
Post a Comment