In urma cu un an , devoalam o afacere de tip suveica pe care Adriean Videanu, primarul care a fost, o combina cu miliardarul multisistem Puiu Popoviciu.
Astazi faptele prind contur si guvernul Boc preia "complicititatile" fostei administratii locale PDL iste pentru a demonstra Romaniei si Uniunii Europene ca taierea fondurilor si procedura de deficit excesiv, nu-i afecteaza .
Astazi faptele prind contur si guvernul Boc preia "complicititatile" fostei administratii locale PDL iste pentru a demonstra Romaniei si Uniunii Europene ca taierea fondurilor si procedura de deficit excesiv, nu-i afecteaza .
Reprezentantul Guvernului în Capitală, prefectul pedelist Atănăsoaei, a renunţat la procesul prin care Prefectura contesta asocierea Primăriei sectorului 2 cu un grup de firme ale lui Puiu Popoviciu. Prin această asociere Popoviciu a primit, pentru o sumă derizorie, dreptul de folosinţă a patru hectare de teren public în Piaţa Obor. Deşi asocierea este ilegală, prefectul pedelist Atănăsoaei nu a continuat procesul. Practic, asta înseamnă că Popoviciu poate să se apuce din nou de construit un mall pe terenul statului, după ce a fost obligat să sisteze lucrările acum un an.
Cum să faci, ilegal, o Băneasă mică la Obor
Tunul de la Obor, această Băneasă mai mică a lui Popoviciu, s-a născut în decembrie 2006, cînd Consiliul Local al sectorului 2 a aprobat o hotărîre prin care s-a pecetluit un contract de parteneriat public-privat PPP) cu SC Piaţa Obor Market & Complex Comercial (un consorţiu format din Băneasa Investments, Comnmrd, Practic şi Procema – societăţi controlate de Puiu Popoviciu şi Sorin Creţeanu).
PPP-ul avea ca scop ridicarea unui mall peste Piaţa Obor. Prin respectiva hotărîre, patru hectare din domeniul public al statului au ajuns în folosinţa gratuită a investitorului Popoviciu. Drept cadru legal, consilierii locali de la 2 au invocat o ordonanţă de guvern care face referire la proprietatea privată a statului nu la cea publică. Ceea ce e şi normal: domeniul public al statului NU poate face obiectul unui contract de PPP, mai ales cînd acesta (adică parteneriatul) instituie şi o ipotecă în favoarea investitorului la finalizarea construcţiilor, cum s-a întîmplat în cazul de faţă. Ca şi cum nu era suficient că însuşi parteneriatul dintre Consiliul Local şi firmele lui Popoviciu era ilegal, nici PUZ (Planul de Urbanism Zonal) nu se simţea foarte bine. Pentru că era de acord cu demolarea parcului „Păsărari“ şi cu exproprierea unor terenuri aferente monumentului istoric „Halele Obor“, pentru că nu avea acord de Mediu, aviz de la Ministerul Transporturilor (necesar, conform legislaţiei) sau aviz pozitiv de la Comisia Monumentelor Istorice. Din toate aceste motive, în final, PUZ a şi fost anulat în instanţă.
Prefectul liberal a atacat imperfectul parteneriat popovicios
În decembrie 2007, la un an de la hotărîrea Consiliului Local al sectorului 2, proaspăt instalatul prefect al Capitalei, Cătălin Deaconescu (simpatizant PNL, dar fără să fie membru – în acea perioadă, legea prevedea că prefecţii trebuie să fie apolitici), a atacat în instanţă documentul. Deaconescu a solicitat anularea hotărîrii şi a actelor subsecvente pe motiv de nelegalitate, amintind faptul că în joc e domeniul public.
Faţă cu reacţiunea prefectului, Consiliul Local de la 2 a avut o idee genial de tîmpită: să modifice hotărîrea disputată, ca să scape de proces. Aşa s-a născut o hotărîre identică cu cea contestată, dar în care s-au făcut două modificări minore.
În primul rînd, s-a înlocuit sintagma „transmiterea în folosinţă gratuită a terenului“ cu formularea „dreptul de exploatare a terenului cu plata corespunzătoare a redevenţei, astfel cum era reglementată în cuprinsul contractului de PPP“. În fapt, prin noua formulare nu s-au schimbat cu nimic datele problemei, pentru că, oricum, firmele lui Popoviciu erau obligate prin PPP să îi plătească ceva Consiliului Local.
A doua modificare a hotărîrii susţinea că nu se poate înscrie nici o ipotecă pe terenul care era obiect al parteneriatului. Ambele modificări, însă, erau frecţii la un picior de lemn: nici nu anulau contractul, care era şi este în continuare ilegal, nici nu prevedeau o sumă mult mai mare pentru Consiliul Local.
Noua putere, pedelistă, prietenoasă cu Popoviciu
În iulie 2008, la mai bine de jumătate de an după ce prefectul atacase parteneriatul dintre Consiliul Local al sectorului 2 (CL 2) şi firmele lui Popoviciu, Deaconescu e schimbat. Noul prefect numit de Tăriceanu este Ion Ţincu, un birocrat din Corpul de Control al Internelor. Pînă la schimbarea Puterii, la finalul lui 2008, Ţincu nu a avut nici o problemă că anteriorul prefect contestase PPP-ul dintre CL 2 şi Popoviciu. În ianuarie 2009 însă, cînd deja la putere erau instalaţi pedeliştii, Ţincu şi-a dat seama, brusc, că parteneriatul cu pricina nu are nici o problemă de legalitate. Aşa că face pace cu Consiliul Local şi încheie cu acesta un proces-verbal de conciliere, prin care se angajează să renunţe la pretenţiile invocate în proces, adică şi la aceea privind nelegalitatea hotărîrii CL, din decembrie 2006, de înfiinţare a PPP. Una peste alta, la finalul lunii ianuarie a acestui an (la nici două săptămîni după concilierea lui Ţincu cu CL 2), Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea Prefecturii împotriva Consiliului Local de la 2 ca fiind tardivă, cu toate că prefectul Deaconescu formulase acţiunea în termenul legal.
S-a schimbat judecătorul, s-a schimbat norocul lui Puiu
Pe scurt, după schimbarea de putere de la sfîrşitul anului trecut, Prefectura Bucureşti a devenit foarte binevoitoare cu Popoviciu. Ca o coincidenţă, după schimbarea Puterii, şi instanţa a devenit foarte prietenoasă cu afacerea lui Popoviciu. Adică, iniţial, cauza a fost repartizată judecătorului Daniel Radu; însă, după ce, la unul din termenele de judecată, acesta începuse să pună la îndoială intervenţiile primarului Onţanu ca reprezentant al CL, la următorul termen era deja promovat la Curtea de Apel Bucureşti. În locul său a venit Claudiu Andrei, un judecător care tocmai aterizase de la Judecătoria Pogoanele la Tribunalul Bucureşti. Acolo, la Pogoanele, Claudiu Andrei s-a remarcat cu achitarea unui controversat om de afaceri vasluian, Constantin Duluţe, implicat în afaceri dubioase cu terenuri.
Prefectul PD-L de Bucureşti stopează procesul împotriva lui Popoviciu
Imediat ce Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea Prefecturii (ca tardivă, cum spuneam mai sus), noua putere pedelistă a schimbat şi prefectul Bucureştiului. În locul lui Ţincu, pe post a venit, în luna martie a acestui an, Mihai Atănăsoaei. Acesta este membru PD-L, prieten la cataramă cu liderul pedelist Gheorghe Flutur, de la Suceava (de altfel, Atănăsoaei este din Gura Humorului), şi deţinea, la momentul numirii, un mandat de consilier general de Bucureşti. În acelaşi timp, Atănăsoaei este notar şi deţinea funcţia de purtător de cuvînt al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. În toamna trecută, Atănăsoaei a candidat (într-un colegiu din sectorul 2, unde este localizat şi PPP-ul Obor al lui Popoviciu) la Camera Deputaţilor, dar nu a fost ales. Ei bine, acest prefect, imediat ce a fost numit, i-a pus în braţe lui Popoviciu Oborul. Cum? A renunţat, pur şi simplu, să facă recurs la decizia Tribunalului Bucureşti, cea prin care Prefecturii îi era respinsă contestaţia la hotărîrea CL 2 de a face un parteneriat cu Popoviciu. Cu alte cuvinte, Atănăsoaei a renunţat la proces. Atănăsoaiei îşi susţine decizia prin faptul că el n-a făcut altceva decît să se urmeze calea deschisă de predecesorul său, fostul prefect Ţincu. Ceea ce înseamnă că, de acum înainte, Popoviciu se poate apuca fără nici o grijă de construit mall-ul pe care deja l-a început la Obor.
Puiu s-a resuscitat ca afaceristul la mall
Iar dacă aveţi vreun dubiu că Popoviciu va face, ca şi în cazul Băneasa, tot ce trebuie ca să-şi vadă afacerea pe picioare, nu ar trebui să mai aveţi aşa ceva. Pentru că, de exemplu, firmele lui Puiu au lucrat la mall-ul de la Obor şi în timpul procesului, vreo trei luni. Deşi, odată atacate în instanţă, actele ce stăteau la baza contractului de PPP erau suspendate, la fel ca şi orice lucrare în Piaţa Obor, pînă la clarificarea situaţiei în instanţă. Asociaţia Frontului Negustoresc Obor (AFNO) a sesizat Poliţia, anunţînd organelor că lucrările continuă. Plîngerea a luat calea Parchetului de pe lîngă Judecătoria sectorului 2, cu propunerea Poliţiei de neîncepere a urmăririi penale. Propunerea a fost împărtăşită în totalitate de Parchet, care a soluţionat dosarul cu NUP în martie 2009, pe motiv că Popoviciu construieşte acolo cu avize de la Primăria Municipiului Bucureşti fără ca cineva să fi dispus sistarea lucrărilor. Responsabil cu oprirea lucrărilor este Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC). Acesta a fost la rîndul său sesizat de AFNO, însă, conform rezoluţiei Parchetului, nu a efectuat controale pe şantier şi nu a dispus sistarea lucrărilor. Păi, ce rost avea? Că doar domnu’ Puiu e generos, mai ales după ce scapă de cele 24 de ore de reţinere.
Popoviciu plăteşte doar 2 euro pe metru pătrat la Obor
Oferta SC Piaţa Obor Market, care i-a adus contractul lui Popoviciu, stabileşte indicatorii de performanţă, estimînd un profit de 90.000 de euro pe lună pentru Consiliul Local 2. Din care, atenţie, garantează numai 76.000 de euro, ceea ce înseamnă că firma lui Popoviciu plăteşte 1,9 euro pe fiecare metru pătrat din cele patru hectare făcute cadou de CL. În aceste condiţii, CL se mai obligă să şi despăgubească investitorul în caz de eveniment legislativ sau advers, cu valoarea investiţiei realizate pînă la momentul respectiv. Foarte convenabil, deci, în condiţiile în care au apărut o sumedenie de nemulţumiţi care au făcut apel la instanţă vizînd anularea aberantului contract de PPP.
Ce înseamnă „eveniment advers“? Înseamnă „eveniment, situaţie, circumstanţă sau stare de natură să împiedice realizarea proiectului, altele decît cele de forţă maj oră“.
Sursa :Realitatea /Catavencu
No comments :
Post a Comment