Partidele si politicienii romani s-au grabit in 2008 - fiind an electoral - sa faca legi favorabile Bisericii Ortodoxe (BOR) si s-au ferit sa adopte legi care nu ar multumi BOR, constata Raportul anual al Departamentului de Stat privind libertatea religioasa, publicat luni. Raportul pentru 2009 al Departamentului de Stat privind libertatea religioasa, lansat luni la Washington, aduce o critica destul de dura la adresa Bisericii Ortodoxe Romane, careia Statele Unite ii reproseaza, in principal, ca isi foloseste influenta asupra politicienilor pentru a obtine decizii in favoarea sa si in detrimentul minoritatilor religioase, cum ar fi greco-catolicii, protestantii, romano-catolicii sau martorii lui Iehova. Cazurile semnalate cu precadere de raport sunt cele privind refuzul BOR de a restitui bisericile greco-catolice, accesul inegal la educatie religioasa si acordarea de fonduri disproportionate pentru bisericile ortodoxe. "Putini politicieni sustin masuri legislative care ar nemultumi BOR. Pentru ca anul 2008 a fost un an electoral, partidele si politicienii s-au grabit sa faca legi care favorizeaza Biserica Ortodoxa. Unii critici au acuzat ca acest lucru a fost facut pentru a castiga bunavointa Bisericii in timpul perioadei electorale", puncteaza raportul american.
Spre exemplu sunt oferite alocarea de catre Guvern, in martie si mai 2008, a unor fonduri in valoare de 200 de milioane de dolari (500 milioane de RON) pentrui construirea si repararea bisericilor, buna parte mergand catre biserici ortodoxe. In plus, este amintita si o propunere legislativa a liberalilor prin care manastirilor ar fi urmat sa li se restituie padurile obtinute in perioada interbelica sau propunerea PSD de crestere a salariilor clericilor si ca membrii ai clerului sa nu fie investigati pentru o posibila colaborare cu fosta Securitate. In general, observa Departamentul de Stat, "oficialitatile locale tind sa fie tolerante cu minoritatile religioase, dar au existat incidente in cadrul carora au fost exercitate presiuni si s-a recurs la intimidare din partea clericilor ortodocsi. In unele cazuri politia locala si autoritatile administrative au sustinut campanii sociale - cateva dintre ele ajungand chiar la intimidare fizica - impotriva actiunilor de raspandire a credintei de catre grupuri religioase neortodoxe sau au demonstrat o atitudine pasiva fata de oprirea hartuirii acestor grupuri". Raportul a mai constatat in Romania si abuzuri sociale si discriminari in baza afilierii religioase, a credintei si a practicarii religiei. Au existat si incidente in timpul carora BOR a aratat ostilitate fata de bisericile neortodoxe si a criticat actiunea de raspandire a credintei altor grupuri religioase, precum protestantii. In general, Biserica ortodoxa a refuzat sa retrocedeze bisericile greco-catolice si si-a folosit adesea influenta pentru a pune presiune asupra minoritatilor sau a oficialilor guvernamentrali in propriul avantaj", puncteaza raportul Statelor Unite. Mesajele religioase contin adesea promisiuni si obiective politice, cat si indemnul la sustinere pentru anumite pozitii politice De asemenea, Departamentul de Stat face referiri si la aparitia publica a liderilor BOR alaturi de politicieni. "Biserica Ortodoxa Romana exercita o influenta substantiala asupra populatiei si liderilor politici, avand un rol dominant. Liderii religiosi ortodocsi oficiaza aproape in exclusivitate la ocazii oficiale de stat. Mai exact, multi lideri ortodocsi au aparitii publice cu lideri politici importanti, iar mesajele religioase contin adesea promisiuni si obiective politice, cat si indemnul la sustinere pentru anumite pozitii politice", arata raportul. Raportul SUA aminteste si de plangerile repetate privind faptul ca statul favorizeaza in mod nejustificat Biserica Ortodoxa. "In iunie 2008 reprezentanti ai bisericilor reformate, luterane, unitariene, greco-catolice si baptiste ungare au depus o plangere la Comisia Europeana pretinzand ca legea religiilor discrimineaza minoritatile religioase si ca, in ciuda prevederilor constitutionale care garanteaza libertatea religioasa, statul favorizeaza in mod nejustificat BOR", constata Departamentul de Stat. In plus, se mentioneaza si ca minoritatile religioase au semnalat ca Bisericii greco-catolice nu i-au fost restituite de catre BOR lacasurile de cult, ca elevii apartinand minoritatilor religioase nu au un acces egal la educatie religioasa si ca BOR primeste fonduri disproportionat de mari si proprietati din partea statului, ca statul nu sanctioneaza actiunile BOR care sunt impotriva principiului dialogului, cum ar fi distrugerea proprietatilor care ar trebui restituite, instigarea la ura religioasa la televiziunea de stat si discriminarea in scoli si in mass-media. Totodata, raportul mentioneaza ca BOR a fost adesea "intoleranta" cu alte grupuri religioase si a criticat adesea asa-numita "actiune agresiva de a crea prozeliti" a protestantilor, neoprotestantilor si a altor grupuri religioase descrise de BOR ca fiind secte, aceste situatii degenerand in conflicte fizice si verbale in unele cazuri. In plus, pe perioada monitorizata de acest raport, Departamentul de Stat nu a putut constata nici o schimbare "a statutului respectarii libertatii religioase de catre Guvern", minoritatile religioase pretinzand "in mod credibil" ca oficiali guvernamentali de rang inferior le impiedica eforturile de a face prozeliti si ca intervin si in alte activitati religioase. "Guvernul a continuat sa faca diferentieri intre grupurile religioase recunoscute si nerecunoscute, iar criteriile de recunoastere si inregistrare au continuat sa impuna obstacole minoritatilor religioase", mai arata raportul.Unele grupuri minoritare au continuat sa semnaleze ca autoritatile locale tergiverseaza acordarea de permise de constructie in functie de apartenenta religioasa. In plus, este abordata problema predarii religiei in scoli, numai cele 18 grupuri religioase recunoscute in Romania avand dreptul sa tina ore de religie. "Minoritatile religioase, precum martorii lui Iehova sau baptistii, au continuat sa semnaleze in mod credibil ca autoritatile au supus copiii apartinand credintei lor la presiuni pentru a frecventa ore de religie ortodoxa", noteaza raportul, referindu-se la cazuri din Oravita, Caras-Severin si Giurgiu. De asemenea, se presupune, potrivit documentului citat, ca orele de religie ortodoxa sunt programate in mod deliberat in mijlocul zilei astfel ca toti elevii sa fie nevoiti sa participe. Mai mult, potrivit Departamentului de Stat, minoritatile religioase au continuat sa semnaleze ca la unele festivitati scolare elevilor li se cere sa participe la slujba religioasa ortodoxa, dezaproband faptul ca autoritatile permit, in general, BOR sa joace un rol activ in deschiderea ceremoniilor de acest tip. Raportul atrage atentia ca acelasi fenomen se poate constata si in armata. Raportul american semnaleaza si unele probleme privind antisemitismul, chiar daca "Guvernul roman a continuat sa faca progrese in ceea ce privestre recunoasterea istoriei Holocaustului". Se remarca, de exemplu, faptul ca nu a existrat nicio condamnare in baza legii care intezice antisemitismul. "Chiar daca constructia unui memorial al Holocaustului ar fi trebuit sa inceapa in perioada monitorizata pentru acest raport, biroul primarului general al Capitalei a amanat emiterea aprobarii de constructie, iar ministrul culturii si cultelor l-a acuzat pe primar de obstructionarea constructiei memorialului", precizeaza Departamentul de Stat. "Acte de antisemitism, inclusiv profanarea si vandalizarea sit-urilor evreiesti, au continuat pe perioada etapei de monitorizare fara nicio schimbare apreciabila in modificarea frecventei in comparatie cu rapoartele precedente. Presa national-extremista a continuat sa publice articole antisemite. Unele grupuri au organizat evenimente publice sau au facut declaratii publice pe teme antisemite", atrage atentia raportul. "Potrivit Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din Romania, autoritatile romane au avut tendinta sa minimizeze semnificatia unor astfel de incidente de vandalism, motivand ca sunt acte ale unor copii, betivi sau ale unor persoane dereglate mintal", completeaza Departamentul de Stat. Au existat, potrivit raportului, aproximativ 12 incidente antisemite privind distrugerea proprietatii si vandalismul in fiecare dintre perioadele monitorizate recent. Astfel, au fost pictate svastici pe cladiri, profanate morminte si cimitire, vandalizate sinagogi sau cladiri detinute de evrei. "Uneori politia a identificat autorii acestor acte, dar cei mai multi dintre ei nu au ajuns in instanta", semnaleaza Departamentul de Stat. Spre exemplu, la 26 februarie 2008, un individ de 20 de ani a desenat svastici, a scris "Heil Hitler" si a distrus trei oglinzi ale unui troleibuz din Bucuresti, dar procurorul l-a acuzat pe acesta "numai de distrugerea bunurilor publice", se arata in raport. In plus, Departamentul de Stat evidentiaza ca si in emisiuni transmise de televiziuni private au fost exprimate viziuni si atitudini antisemite. Raportul aminteste si de publicatiile partidului extremist Romania Mare al lui Corneliu Vadim Tudor, care au continuat sa contina declaratii si articole reprezentand "puternice atacuri antisemite". In aprilie 2008 "autoritatile nu au reactionat la publicarea unei svastici inversate pe prima a pagina a saptamanalului Romania Mare", atentioneaza raportul. De asemenea, restituirea proprietatilor Bisericii greco-catolice confiscate de regimul comunist a ramas o problema. "In numeroase cazuri minoritatile religioase nu au reusit sa obtina posesia proprietatilor confiscate. Chiar daca a existat un anumit progres pe perioada monitorizata de raport, ritmul de restituire este extrem de redus, iar marea majoritate a cazurilor de restituire au ramas nerezolvate. In multe cazuri autoritatile locale au refuzat chiar sa restituie proprietatile in legatura cu care exista un interes al guvernarii municipale sau centrale", se arata in documentul Departamentului de Stat. Totodata, comunitatea musulmana a continuat sa aiba probleme cu inmormantarile membrilor sai. "In ciuda promisiunilor facute de primarul Bucurestiului, comunitatea nu a primit o proprietate pentru infiintarea unui cimitir musulman", noteaza raportul.
Spre exemplu sunt oferite alocarea de catre Guvern, in martie si mai 2008, a unor fonduri in valoare de 200 de milioane de dolari (500 milioane de RON) pentrui construirea si repararea bisericilor, buna parte mergand catre biserici ortodoxe. In plus, este amintita si o propunere legislativa a liberalilor prin care manastirilor ar fi urmat sa li se restituie padurile obtinute in perioada interbelica sau propunerea PSD de crestere a salariilor clericilor si ca membrii ai clerului sa nu fie investigati pentru o posibila colaborare cu fosta Securitate. In general, observa Departamentul de Stat, "oficialitatile locale tind sa fie tolerante cu minoritatile religioase, dar au existat incidente in cadrul carora au fost exercitate presiuni si s-a recurs la intimidare din partea clericilor ortodocsi. In unele cazuri politia locala si autoritatile administrative au sustinut campanii sociale - cateva dintre ele ajungand chiar la intimidare fizica - impotriva actiunilor de raspandire a credintei de catre grupuri religioase neortodoxe sau au demonstrat o atitudine pasiva fata de oprirea hartuirii acestor grupuri". Raportul a mai constatat in Romania si abuzuri sociale si discriminari in baza afilierii religioase, a credintei si a practicarii religiei. Au existat si incidente in timpul carora BOR a aratat ostilitate fata de bisericile neortodoxe si a criticat actiunea de raspandire a credintei altor grupuri religioase, precum protestantii. In general, Biserica ortodoxa a refuzat sa retrocedeze bisericile greco-catolice si si-a folosit adesea influenta pentru a pune presiune asupra minoritatilor sau a oficialilor guvernamentrali in propriul avantaj", puncteaza raportul Statelor Unite. Mesajele religioase contin adesea promisiuni si obiective politice, cat si indemnul la sustinere pentru anumite pozitii politice De asemenea, Departamentul de Stat face referiri si la aparitia publica a liderilor BOR alaturi de politicieni. "Biserica Ortodoxa Romana exercita o influenta substantiala asupra populatiei si liderilor politici, avand un rol dominant. Liderii religiosi ortodocsi oficiaza aproape in exclusivitate la ocazii oficiale de stat. Mai exact, multi lideri ortodocsi au aparitii publice cu lideri politici importanti, iar mesajele religioase contin adesea promisiuni si obiective politice, cat si indemnul la sustinere pentru anumite pozitii politice", arata raportul. Raportul SUA aminteste si de plangerile repetate privind faptul ca statul favorizeaza in mod nejustificat Biserica Ortodoxa. "In iunie 2008 reprezentanti ai bisericilor reformate, luterane, unitariene, greco-catolice si baptiste ungare au depus o plangere la Comisia Europeana pretinzand ca legea religiilor discrimineaza minoritatile religioase si ca, in ciuda prevederilor constitutionale care garanteaza libertatea religioasa, statul favorizeaza in mod nejustificat BOR", constata Departamentul de Stat. In plus, se mentioneaza si ca minoritatile religioase au semnalat ca Bisericii greco-catolice nu i-au fost restituite de catre BOR lacasurile de cult, ca elevii apartinand minoritatilor religioase nu au un acces egal la educatie religioasa si ca BOR primeste fonduri disproportionat de mari si proprietati din partea statului, ca statul nu sanctioneaza actiunile BOR care sunt impotriva principiului dialogului, cum ar fi distrugerea proprietatilor care ar trebui restituite, instigarea la ura religioasa la televiziunea de stat si discriminarea in scoli si in mass-media. Totodata, raportul mentioneaza ca BOR a fost adesea "intoleranta" cu alte grupuri religioase si a criticat adesea asa-numita "actiune agresiva de a crea prozeliti" a protestantilor, neoprotestantilor si a altor grupuri religioase descrise de BOR ca fiind secte, aceste situatii degenerand in conflicte fizice si verbale in unele cazuri. In plus, pe perioada monitorizata de acest raport, Departamentul de Stat nu a putut constata nici o schimbare "a statutului respectarii libertatii religioase de catre Guvern", minoritatile religioase pretinzand "in mod credibil" ca oficiali guvernamentali de rang inferior le impiedica eforturile de a face prozeliti si ca intervin si in alte activitati religioase. "Guvernul a continuat sa faca diferentieri intre grupurile religioase recunoscute si nerecunoscute, iar criteriile de recunoastere si inregistrare au continuat sa impuna obstacole minoritatilor religioase", mai arata raportul.Unele grupuri minoritare au continuat sa semnaleze ca autoritatile locale tergiverseaza acordarea de permise de constructie in functie de apartenenta religioasa. In plus, este abordata problema predarii religiei in scoli, numai cele 18 grupuri religioase recunoscute in Romania avand dreptul sa tina ore de religie. "Minoritatile religioase, precum martorii lui Iehova sau baptistii, au continuat sa semnaleze in mod credibil ca autoritatile au supus copiii apartinand credintei lor la presiuni pentru a frecventa ore de religie ortodoxa", noteaza raportul, referindu-se la cazuri din Oravita, Caras-Severin si Giurgiu. De asemenea, se presupune, potrivit documentului citat, ca orele de religie ortodoxa sunt programate in mod deliberat in mijlocul zilei astfel ca toti elevii sa fie nevoiti sa participe. Mai mult, potrivit Departamentului de Stat, minoritatile religioase au continuat sa semnaleze ca la unele festivitati scolare elevilor li se cere sa participe la slujba religioasa ortodoxa, dezaproband faptul ca autoritatile permit, in general, BOR sa joace un rol activ in deschiderea ceremoniilor de acest tip. Raportul atrage atentia ca acelasi fenomen se poate constata si in armata. Raportul american semnaleaza si unele probleme privind antisemitismul, chiar daca "Guvernul roman a continuat sa faca progrese in ceea ce privestre recunoasterea istoriei Holocaustului". Se remarca, de exemplu, faptul ca nu a existrat nicio condamnare in baza legii care intezice antisemitismul. "Chiar daca constructia unui memorial al Holocaustului ar fi trebuit sa inceapa in perioada monitorizata pentru acest raport, biroul primarului general al Capitalei a amanat emiterea aprobarii de constructie, iar ministrul culturii si cultelor l-a acuzat pe primar de obstructionarea constructiei memorialului", precizeaza Departamentul de Stat. "Acte de antisemitism, inclusiv profanarea si vandalizarea sit-urilor evreiesti, au continuat pe perioada etapei de monitorizare fara nicio schimbare apreciabila in modificarea frecventei in comparatie cu rapoartele precedente. Presa national-extremista a continuat sa publice articole antisemite. Unele grupuri au organizat evenimente publice sau au facut declaratii publice pe teme antisemite", atrage atentia raportul. "Potrivit Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului din Romania, autoritatile romane au avut tendinta sa minimizeze semnificatia unor astfel de incidente de vandalism, motivand ca sunt acte ale unor copii, betivi sau ale unor persoane dereglate mintal", completeaza Departamentul de Stat. Au existat, potrivit raportului, aproximativ 12 incidente antisemite privind distrugerea proprietatii si vandalismul in fiecare dintre perioadele monitorizate recent. Astfel, au fost pictate svastici pe cladiri, profanate morminte si cimitire, vandalizate sinagogi sau cladiri detinute de evrei. "Uneori politia a identificat autorii acestor acte, dar cei mai multi dintre ei nu au ajuns in instanta", semnaleaza Departamentul de Stat. Spre exemplu, la 26 februarie 2008, un individ de 20 de ani a desenat svastici, a scris "Heil Hitler" si a distrus trei oglinzi ale unui troleibuz din Bucuresti, dar procurorul l-a acuzat pe acesta "numai de distrugerea bunurilor publice", se arata in raport. In plus, Departamentul de Stat evidentiaza ca si in emisiuni transmise de televiziuni private au fost exprimate viziuni si atitudini antisemite. Raportul aminteste si de publicatiile partidului extremist Romania Mare al lui Corneliu Vadim Tudor, care au continuat sa contina declaratii si articole reprezentand "puternice atacuri antisemite". In aprilie 2008 "autoritatile nu au reactionat la publicarea unei svastici inversate pe prima a pagina a saptamanalului Romania Mare", atentioneaza raportul. De asemenea, restituirea proprietatilor Bisericii greco-catolice confiscate de regimul comunist a ramas o problema. "In numeroase cazuri minoritatile religioase nu au reusit sa obtina posesia proprietatilor confiscate. Chiar daca a existat un anumit progres pe perioada monitorizata de raport, ritmul de restituire este extrem de redus, iar marea majoritate a cazurilor de restituire au ramas nerezolvate. In multe cazuri autoritatile locale au refuzat chiar sa restituie proprietatile in legatura cu care exista un interes al guvernarii municipale sau centrale", se arata in documentul Departamentului de Stat. Totodata, comunitatea musulmana a continuat sa aiba probleme cu inmormantarile membrilor sai. "In ciuda promisiunilor facute de primarul Bucurestiului, comunitatea nu a primit o proprietate pentru infiintarea unui cimitir musulman", noteaza raportul.
No comments :
Post a Comment