Conform unor informatii dezvaluie in presa centrala, grupuri de interese extrem de potente financiar care au speculat intens efectele crizei economice la nivel global, sunt interesate in cumpararea creantelor societatilor romanesti cu capital de stat si privat care se indreapta spre faliment sau sunt sufocate de supraimpozitarea excesiva introdusa de guvern. Dupa taierea salariilor si pensiilor, concedierea a sute de mii de bugetari , urmeaza masuri de "austeritate" in sistemul de taxare . Astfel vom asista la introducerea de noi taxe, dublarea sau triplarea unora deja existente, marire TVA si a cotei unice de impozitare pentru a facilita grupurile de sorginte mafiota care au inceput deja sa cumpare masiv. Imprumuturile angajate de statul roman atat cu FMI cat si Banca Mondiala consituie in fapt "centura de siguranta" pentru rechinii financiari angajati in operatiunea de falimentare si preluarea controlului economiilor tarilor afectate de criza provocata intentionat. In Romania startul a fost luat cu doar cativa ani in urma prin interventia directa a Monicai Macovei , initoatoarea proiectului infiintarii Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR) , condus de enigmaticul specialist Arin Stanescu (Arie Shalev), personaj fantomatic cu dubla cetatenie, romano--israeliana, a acumulat o avere impresionanta din lichidarea celor mai importante banci si intreprinderi impinse la distrugere in anii tranzitiei.In special in ultimii doi ani . El a reusit sa penetreze si sa monoplizeze practic una dintre cele mai profitabile tehnologii financiare.
Companiile si persoanele fizice care au bani de recuperat de la stat sunt tentate sa vanda mai ieftin (60-70%) din valoarea reala acestui grup de interese care dispune de bani negri. "Drepturile litigioase sunt astfel tezaurizate la aceste persoane, un grup de interese, care detin bani si care pot sa astepte pana in momentul prielnic cand sumele devin foarte mari si pot sa impuna statului recuperarea datoriilor", a spus Andon intr-o emisiune de televiziune. "Ma ingrozesc cand ma gandesc ca la un moment dat, dupa modelul Soros, acest grup ar putea bloca statul roman", a adaugat economistul Mircea Cosea. Dintr-o alta sursa de informatii am aflat ca din acest grupa ar face parte si investitori puternici din zona publica, fiind pronuntat chiar numele unui mogul de presa . (AIM)
Arin Stanescu face parte dintr-un grup de interese care ii include pe Valeriu Stoica si pe avocatii Flavius Baias si Calin Andrei Zamfirescu, socrul ministrului justitiei, Catalin Predoiu. Fostul expert guvernamental spune ca cei mentionati, alaturi de Arin Stanescu, au devenit multimilionari in dolari de pe urma unor afaceri oneroase cu masca de lichidare judiciara. Pavalache descrie toate fazele unei asemenea afaceri: provocarea deliberata a falimentului sau a insolvabilitatii, administrarea judiciara in detrimentul firmei respective, apoi lichidarea si instrainarea bunurilor acesteia. Titlul si intertilurile apartin redactiei.
Afacerea "Mangalia".
"In vara anului 2002, august, poate septembrie, creanta pe care o detinea BIR (Banca Internationala a Religiilor - n.r.) la SC Mangalia SA, societate care detine ca active importante renumitul hotel "Siemens" si inca trei hoteluri aflate in Mangalia, in spatele hotelului "President", in apropierea plajei din Mangalia, creanta generata din imprumutul facut de aceasta societate la BIR a fost vanduta, in urma unor "negocieri", unei persoane fizice, din Brasov cred, la valoarea de aproximativ 750.000 - 800.000 USD, fara publicitate de vanzare adecvata, ci doar in baza unei scrisori de intentie din partea cumparatorului si fara ca respectiva persoana fizica sa participe alaturi de alt concurent. Aceasta "adjudecare" ii permite castigatorului licitatiei, in baza unei negocieri numai de ei stiuta, ca in baza argumentului ridicol ca persoana fizica a dat cu 1.000 de dolari mai mult decat valoarea initiala a creantei, sa puna imediat in executare silita toate bunurile SC Mangalia SA si astfel se pot "cumpara" patru hoteluri cu restaurante baruri de zi si de noapte, terase-gradini restaurant, o baza de tratament balneoclimateric a hotelului "Siemens" din Mangalia, cunoscuta in toata Europa, aparatura medicala, autoturisme etc., bunuri a caror valoare este in cel mai rau caz posibil de 10-12 milioane USD, cu doar 5-6% din aceasta valoare, respectiv 750.000-800.000 USD. Ce argumente a putut avea administratorul RVA, Arin Stanescu, cand a aprobat aceasta vanzare?!?"
Caracteristici falimente: Toate falimentele de rasunet ale bancilor BIR, BANKCOOP, ALBINA, BRS, BID, precum si declansarea reorganizarii judiciare la Banca Dacia Felix si Banca Columna au avut ca element comun, in afara de dificultatile financiare, inerente uneori oricarei banci oricat de puternice, modul in care s-a declansat procedura falimentului sau a reorganizarii judiciare, care de fapt este etapa premergatoare, pregatitoare falimentului, un mod de a opera care in mod izbitor are absolut in toate cazurile acelasi initiator: Arin Stanescu si firma lui de lichidari RVA - SA. Oriunde in lumea civilizata, in orice stat care are la baza economiei sale un sistem financiar bine pus la punct, apar inevitabil falimentele unor banci ajunse in stare de insolventa, dar de aici, de la un mecanism liber, obiectiv al pietei si pana la declansarea premeditata, cu rea-intentie si rea-credinta, initiata de fiecare data de aceeasi echipa, de acelasi grup de oameni, distanta si diferenta este fantastica; este diferenta in mod practic dintre o necesitate a unui sistem si JAF. Au fost nenumarate sesizari, plangeri, reclamatii, memorii ale creditorilor, ale fostelor echipe ale bancilor aflate in faliment, ale unor fosti clienti, precum si unor institutii ale statului, toate fara efect si fara tragerea la raspundere a celor care s-au facut vinovati de aservirea unei mari parti din sistemul bancar romanesc in folosul propriu, prin devalizarea si ruinarea sistematica a bancilor pe care chiar acestia le introduceau in faliment.
Aceasta lipsa a unor rezultate palpabile, concrete, se datoreaza, cred, urmatorului fenomen: institutia falimentului si cu precadere a falimentului bancar este relativ noua - sa nu uitam ca toate bancile enumerate anterior au intrat in faliment in ultimii ani, iar institutiile specializate ale statului nu au avut precedentul sau reflexul creat, ca si in cazul altor domenii cunoscute si mai putin noi, privind identificarea acestor infractiuni de un anumit specific si tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate.
Cel mai graitor exemplu in acest sens este memoriul adresat Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Inspectoratului General al Politiei, Guvernului Romaniei si Presedintiei, de catre Comisia de Abuzuri a Camerei Deputatilor, care fara indoiala este un document laborios, furnizeaza numeroase date si informatii, indica si autorii falimentarii frauduloase a bancilor, dar nu precizeaza care sunt in mod exact acele fapte care sunt in afara celor doua acte normative ce guverneaza in primul rand falimentul bancar - legea 64/1995 republicata si Ordonanta de Guvern nr 79/1999 - precum si a celorlalte acte normative ce regle-menteaza falimentul bancar si chiar incalca in mod evident toate aceste acte normative. Daca s-ar pune la dispozitia unui expert, a unui specialist care vine din interiorul institutiei reorganizarii judiciare, a lichidarii si a falimentului, inclusiv cel bancar, toate documentele care au stat la baza deschiderii procedurii de faliment a bancii, toate actele si documentele produse in urma derularii acestei proceduri, precum si arhiva fiecarei banci aflate in falimentpe ultimii trei ani anterior deschiderii procedurii - evident din arhiva numai acele documente selectate pe criterii bune determinate - atunci ar putea fi scoase la suprafata, evidentiate exact acele fapte aflate in afara actelor normative enumerate mai sus si Arin Stanescu si compania s-ar trezi in fata unor probe indubitabile, care ar incheia sirul acuzelor neacoperite de probe evidente si astfel ar disparea cea mai oribila pata de pe fata sistemului bancar romanesc."
Relatie dubioasa cu AVAB. "Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (in prezent AVAS - n.r.) este o institutie care nu poate sa nu faca obiectul atentiei speciale a lui Arin Stanescu si a colaboratorului nr. 1 al acestuia, Cristina Dica. Aceasta, pe vremea cand era secretar general adjunct la Ministerul Agriculturii, avand sub supraveghere si control creantele societatilor comerciale cu profil agricol ce apartineau de minister, a intrat in legatura cu reprezentanti ai AVAB care aveau ca atributiuni gestionarea si rezolvarea creantelor AVAB asupra acelorasi societati comerciale cu profil agricol care apartineau de Ministerul Agriculturii (IAS-uri, societati comerciale cu profil agricol, zootehnic, avicol etc.). In aceeasi perioada, Cristina Dica a ajuns intr-o relatie apropiata cu directorul general al Directiei Juridice din cadrul AVAB, doamna Ruse, relatie pe care a dezvoltat-o, a aprofundat-o si mai mult in momentul in care aceasta, (Dica - n.r.), plecand de la minister, a ajuns colaboratorul nr. 1 al lui Arin Stanescu la RVA - SA.
Urmare a prieteniei create cu doamna Ruse, incep sa apara contracte de consultanta economico-financiara intre AVAB si RVA, intre AVAB si Arin Stanescu si/sau Cristina Dica, contracte de consultanta si asistenta juridica intre AVAB si cabinetul de avocatura Calin Andrei Zamfirescu & Asociatii, intre AVAB si Arin Stanescu si/sau Cristina Dica - pentru ca dupa ce a ajuns la RVA, "maestrul" a avut grija sa o recalifice pe confidenta lui din inginer agronom in avocat - toate aceste contracte fiind substantial platite din fondurile AVAB. S-ar putea spune, pana la urma, ca toate aceste contracte s-ar constitui in niste relatii de serviciu normale, desi, daca ar fi luate la verificat, s-ar putea constata ca sunt altfel decat normale, insa, in afara acestor contracte, incep sa apara si alte forme de colaborare. AVAB este creditor privilegiat in multe dosare unde RVA, deci Arin Stanescu, este desemnat lichidator sau in alte dosare in care AVAB trece la executari silite prin executorii proprii in care RVA este, de asemenea, desemnata lichidator (AVAB executand din averea firmei in faliment numai partea pentru care erau constituite in favoarea acesteia gajuri sau ipoteci, restul ramanand la lichidatorul RVA), existand, de asemenea, situatii in care RVA - Arin Stanescu - vinde in calitate de lichidator bunurile din averea firmelor aflate in faliment, firme la care creditor privilegiat era AVAB si, la intelegere, RVA - AVAB - Arin Stanescu vinde intreaga avere debitoarei falite si ii distribuie AVAB partea care ii revine, in majoritatea situatiilor descrise mai sus. Arin Stanescu are de partea lui situatia mai favorabila, deci partea leului, iar AVAB beneficiaza de cat considera Arin Stanescu sau cat stabileste cu directorul general al Directiei Juridice, doamna Ruse. Dar colaborarea lui Arin Stanescu si a Cristinei Dica, prin directorul general Ruse cu AVAB, nu se opreste aici, pentru ca apar noi oportunitati care trebuie exploatate.
In momentul in care se face externalizarea creantelor AVAB la societatile care au profil agricol, cu capital majoritar de stat la care AVAB era creditor privilegiat si care la nivelul portofoliului AVAB, pe intreaga tara, erau de ordinul sutelor apar administratorii speciali - persoane fizice sau juridice - care, ca reprezentanti ai AVAB, preiau in administrare absoluta averea debitoarelor, fac o evaluare a tuturor bunurilor acestora si cu acordul titularului de creante, recte AVAB, procedeaza la vanzarea acestor bunuri, sumele obtinute din vanzari fiind directionate catre AVAB, evident mai putin consistentul comision al administratorului special. Argumentul AVAB la aceste externalizari ale creantelor era faptul ca nu mai faceau fata la executarile silite ale debitorilor. Bineinteles ca, in afara unei firme prestigioase ca PricewaterhouseCoopers, nu putea lipsi de la impartirea acestui frumos si bogat tort administratorul special RVA - SA, ca persoana juridica, administratorii speciali Arin Stanescu si Cristina Dica, de data asta ca persoane fizice, administratorul special consultant de mai sus, cabinetul de avocatura Calin Andrei Zamfirescu & Asociatii, precum si alte doua cabinete de avocatura sau avocati, colaboratori speciali ai lui Arin Stanescu. Si astfel, datorita colaborarii fructuoase cu AVAB, veniturile lui Arin Stanescu si ale echipei lui s-au rotunjit considerabil cu sume de ordinul a zeci de miliarde de lei."
O alta firma a lui Arin Stanescu
In lista lichidatorilor judiciari din Romania apare inca o societate comerciala care ii apartine lui Arin Stanescu. Aceasta se numeste "AOS Servicii SRL", iar prima parte a denumirii este formata din initialele numelor lichidatorului-sef (Arin Octav Stanescu). Adresa acestei firme este in Strada Sg Scarlat nr. 39, care este si adresa din buletinul de identitate al lui Arin Octav Stanescu, ce are codul numeric personal (CNP) 1500823400342. Conform Serviciului Evidenta Populatiei, la aceeasi adresa, o casa din cartierul bucurestean Rahova, mai locuiesc cetatenii Lucian Muresan, Niculae Eugeniu Codreanu, Xenia Codreanu, Emilia Stanescu si Florentina Gabriela Shalev.
3 comments :
Ceea ce se ştia dintotdeauna în mod neoficial, adică faptul că nimic nu mişcă în justiţia română fără directivele grupării Valeriu Stoica - Călin Andrei Zamfirescu - Arin Stănescu, s-a oficilializat prin decretul de numire a lui Cătălin Predoiu ca ministru al justiţiei, semnat de Traian Băsescu la 29 februarie 2008. De precizat că, de facto, noul ministru al justiţiei este Călin Andrei Zamfirescu, ginerele acestuia, Cătălin Marian Predoiu, figurând ca ministru în decret, doar de ochii lumii. Aşa că, Ministerul Justiţiei este condus de Călin Andrei Zamfirescu, nu din sediul ministerului, de pe Bd-ul. Libertăţii, ci din str. Jean Louis Calderon nr. 38 (sediul Societăţii Civile de Avocaţi Zamfirescu-Racoţi-Predoiu) . Nu există cunoscător al culiselor să creadă că Predoiu ar fi acela care să ia hotărâri în adminstrarea justiţiei române. De altfel, imediat după numirea sa ca ministru, prima măsură a fost scoaterea de sub urmărire penală a socrului său Călin Andrei Zamfirescu şi a celorlalţi 13 învinuiţi în dosarul nr. 194/P/2003 (falimentul fraudulos al BIR) aflat în instrumentarea DNA. Cine „a năşit” procedura numirii noului titular la justiţie ? Călin Andrei Zamfirescu cu Tăriceanu şi Valeriu Stoica cu Băsescu . Şi asta, deoarece Călin Zamfirescu nu putea fi desemnat oficial în funcţia de ministru, întrucât era urmărit penal de DNA în dosarul menţionat în legătură cu falimentul fraudulos şi lichidarea prin jaf a Băncii Internaţioanle a Religiilor . Principalul consultant al numirii titularului la Ministerul Justiţiei a fost însă Valeriu Stoica, implicat personal până peste cap în aceleaşi mari afaceri de lichidări bancare cu Călin Andrei Zamfirescu şi Arin Stănescu alias Arie Shalev. De altfel, pentru grupul celor trei (Stoica-Zamfirescu-Stănescu), termenul potrivit ar fi de grupare mafiotă. Aceasta este cea mai bine organizată, având o penetrare totală la nivelul tuturor instanţelor şi parchetelor din ţară, inclusiv, şi în primul rând, la DNA . Este o adevarata caracatiţă!
În fruntea, dar în umbra acestei caracatiţe, se afla iniţial Valeriu Stoica, încă de pe timpul mandatului său de ministru al justiţiei, când împreună cu foştii săi colegi de grupă de facultate, Călin Andrei Zamfirescu şi Arin Stănescu – nume real Arie Shalev – s-au organizat şi au pus la punct cele mai mari „afaceri” fără să investească un leu . În grupare a fost atras apoi şi Flavius Baias, unul din finii lui Valeriu Stoica care îndeplinea funcţia de Secretar de stat la justiţie – fiind adjunctul naşului său . De reamintit că Arin Stănescu, după terminarea facultăţii în 1976 a plecat în Israel, unde înainte de a se reîntoarce în ţară, ocupa un post de jurist la primăria din Carmiel, fiind urmărit penal prin mai multe dosare. În România, Arin Stănescu s-a întors în 1992 când, împreună cu Neculaescu Toma înfiinţează societatea „All Kind of Buisiness Impex” SRL, înmatriculată sub nr. J40/18348/13 iulie1992 având sediul în Bucureşti str. Aviator St. Protopopescu, nr. 9, bloc C, parter, ap.1, sector 1.
Ulterior, cu sprijinul partenerilor lor din BNR, toate băncile cărora li s-a declanşat procedura premeditată de faliment au fost încredinţate spre lichidare acestei firme . Lichidarea unor bănci cu active de mii de miliarde lei, trebuia să fie însă finanţată de cineva, soluţia nefiind alta, dar găsită cu sprijinul BNR prin Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare al cărui preşedinte nu era altul decât fostul vice-guvernator al BNR, Mihai Bogza. Aşa cum arăta Fănel Păvălache, în declaraţiile sale, la început, activitatea societăţii de lichidare constituită de grupul Arie Shalev - Călin Zamfirescu, nu mergea prea strălucit, abia se roda, şi se căutau noi bănci-victime, care să posede active mari, ceea ce ducea desigur la posibilitatea încasării de onorarii enorme . Pentru această misiune era necesar ca în grup să fie atraşi noi membri, de preferinţă, tot liberali. Aşa se face că unul din noii veniţi a fost Mihai Bogza, impus de PNL ca viceguvernator al BNR, acesta având sarcina să identifice bănci şi să pregăteasca terenul de faliment al acestora. Şi cum se ştie, în acea perioadă existau bănci româneşti care se confruntau cu efecte ale tranziţiei, bănci care în realitate, în nici un caz nu erau sortite pieirii . Mihai Bogza este cel care în baza unei clare programări, a ales viitoarele victime ale societăţiii de lichidare a grupării lui Arin Stănescu – Călin Zamfirescu. Sarcinile membrilor grupului erau bine şi distinct repartizate – unii se ocupau cu identificarea victimelor, alţii pregăteau şi emiteau actele normative necesare care să dea aparenţa de legalitate activităţii grupului, iar Călin Zamfirescu, Arin Stănescu şi Stan Târnoveanu lichidau şi adunau imensele sume de la băncile-victimă. A se vedea declaraţiile lui Fănel Păvălache. Spre exemplificare, dăm câteva cifre care demonstrează imensele sume încasate de gruparea mafiotă prezentată .
Conform documentelor, depuse la Tribunal chiar de firma de lichidare a celor doi patroni avocaţi-lichidatori, de la Banca Internaţională a Religiilor a fost încasată în perioada 10 iulie 2000 – 31 august 2001, suma de 580, 3 miliarde lei, din care avocaţii-lichidatori au cheltuit pe propriile lor salarii, bonusuri de performanţă, cheltuieli cu terţii (terţii fiind tot ei) suma de 211,2 miliarde lei, iar în afara acestei sume, au mai încasat drept „onorarii lichidator”, încă 55,3 miliarde lei . Până la 31 decembrie 2002, firma avocaţilor-lichidatori cheltuise din fondurile BIR suma de 163,2 miliarde lei, în acelaşi mod. Dintr-o expertiză solicitată de Comisia de Abuzuri a Camerei Deputaţilor, expertiză depusă la 22.11. 2004, rezultă că în perioada 11.07.2000 – 31.05.2004, lichidatorul RVA – adică, cei doi avocaţi-lichidatori - îşi auto-plătise din fondurile BIR, salarii şi bonusuri de performanţă 249,6 miliarde lei, plăţi pentru lucrări şi servicii diverse 112,5 miliarde lei, proprii onorarii 123,7 miliarde lei, plăţi pentru materiale, 22,5 miliarde lei . La pag. 8 a Raportului de expertiză menţionat se arată : „În concluzie, S.C. Reconversie şi Valorificare Active a păgubit Banca Internaţională a Religiilor cu suma totală de 640 miliarde lei prin modalităţile următoare : cu suma de 508,3 miliarde lei prin sustragere (furt) direct din trezoreria băncii ; cu suma de 132 miliarde lei prin facilităţi acordate nelegal debitorilor băncii”. Accesând site-ul „Moore Stpehens RVA” se poate vedea ce lichidări judiciare au mai făcut obiectul firmei grupării Stănescu – Zamfirescu . Iată spre exemplificare numai câteva societăţi din portofoliul de lichidări : Bankcoop, Banca Internaţională a Religiilor, Banca Albina, Banca Populară de Dezvoltare, Banca Populară Fortuna, Banca de Investiţii şi Dezvoltare, Banca Columna, Uzinele Republica, Bere Chitila, Rompetrol distribution , Modcotton Aurora, Romcereal etc., etc.. Să nu uităm însă relaţiile existente între Arie Shalev (Arin Stănescu) şi prietenul şi asociatul său din firma „Euroeconomic”, Varujan Vosganian . „Euroeconomic”, a fost creată la 23 martie 2001, sub nr. J40/3175, cu sediul în str. Ardeleni nr. 9 etaj 1 ap. 2, sector 2, activitatea principală a acesteia fiind „activităţi auxiliare intermedierilor financiare”.
Post a Comment