La 69 de ani de la invadarea Poloniei, Oficiul Federal de Statistică de la Berlin constată reluarea invaziei, mai paşnică şi în progresie mai lentă, dar de necontestat din perspectiva statisticienilor – ţara vecină de la Răsărit a devenit una dintre destinaţiile preferate ale germanilor care vor să se stabilească peste hotare! Cel puţin 165.000 de germani au ales să-şi părăsească patria în 2007, iar primele trei destinaţii favorite nu aduc nicio surpriză. Cum au făcut înainte ca Germania să fie un stat unitar, nemţii aleg mai întâi Elveţia (unde s-au stabilit 20.000 anul trecut), apoi SUA (14.000), unde germanii emigrează de peste un veac. (Mai mult, un sfert dintre americani au descendenţă germană, cu mult înaintea originii englezeşti, irlandeze sau scoţiene).
Dar marea surpriză este că, pe locul trei ca destinaţie preferată de emigranţii germani în anul 2007, se situează Austria şi Polonia, la egalitate, cu circa 10.000 de nemţi stabiliţi acolo. Îngrijorarea autorităţilor este că majoritatea celor care pleacă fac parte din populaţia activă şi se duc pentru a căuta un loc de muncă. Odată cu cifrele oficiului amintit, şi Ministerul Muncii de la Berlin a publicat un studiu care explică, măcar în parte, de ce germanii aleg să plece în altă ţară. Un sfert dintre ei câştigă mai puţin de 781 euro pe lună, sumă de la care un european este considerat sărac, potrivit normelor europene citate de Deutsche Welle. Iar Guvernul de la Berlin refuză să stabilească un salariu minim pe economie, de teamă că aceasta ar încetini creşterea economică.
Potrivit Reuters, ritmul în care scade populaţia Germaniei este atât de alarmant, încât experţii sunt îngrijoraţi de efectele pe termen lung asupra prosperităţii economice, respectiv a stabilităţii întregii Zone euro. Moneda unică este ţinută în spate de economia Germaniei (primul exportator mondial în 2007). Dacă, în 2050, populaţia sa va scădea de la 82 milioane (în prezent) la 69 milioane, dintre care procentul de vârstnici va fi mai mare decât acum, performanţele economice vor fi mult diminuate.
Marea Britanie, marcată de un fenomen similar
Dar şi Marea Britanie se confruntă cu o pierdere similară a populaţiei native – de două milioane numai în ultimii zece ani. Procentul nu se poate compara decât cu cei 2,4 milioane britanici care au părăsit Regatul Unit între 1911 şi 1914 şi cu valurile de emigranţi care au plecat înspre Australia, Canada şi SUA în anii 1950-1960. Şi în 2007, aceste ţări au reprezentat destinaţia favorită pentru emigrare a britanicilor, în timp ce alte 5,5 milioane de supuşi britanici se află momentan la muncă în străinătate.
Ceea ce pare să difere de Germania este faptul că majoritatea bitanicilor care emigrează o fac pentru a-şi petrece anii de pensie, ceea ce „nu poate fi posibil decât pentru că toţi o ducem mai bine”, consideră o cercetătoare de la Institutul pentru Cercetarea Politicilor Publice, citată de The Telegraph. În schimb, dacă mulţi dintre cei care emigrează din Germania în Elveţia sunt relativ bogaţi şi pleacă acolo unde găsesc un regim fiscal mai convenabil, nemţii care pleacă în SUA şi Polonia o fac, de regulă, pentru a profita de oportunităţile de pe piaţa muncii pe care nu le-au găsit în ţara lor.
Dar marea surpriză este că, pe locul trei ca destinaţie preferată de emigranţii germani în anul 2007, se situează Austria şi Polonia, la egalitate, cu circa 10.000 de nemţi stabiliţi acolo. Îngrijorarea autorităţilor este că majoritatea celor care pleacă fac parte din populaţia activă şi se duc pentru a căuta un loc de muncă. Odată cu cifrele oficiului amintit, şi Ministerul Muncii de la Berlin a publicat un studiu care explică, măcar în parte, de ce germanii aleg să plece în altă ţară. Un sfert dintre ei câştigă mai puţin de 781 euro pe lună, sumă de la care un european este considerat sărac, potrivit normelor europene citate de Deutsche Welle. Iar Guvernul de la Berlin refuză să stabilească un salariu minim pe economie, de teamă că aceasta ar încetini creşterea economică.
Potrivit Reuters, ritmul în care scade populaţia Germaniei este atât de alarmant, încât experţii sunt îngrijoraţi de efectele pe termen lung asupra prosperităţii economice, respectiv a stabilităţii întregii Zone euro. Moneda unică este ţinută în spate de economia Germaniei (primul exportator mondial în 2007). Dacă, în 2050, populaţia sa va scădea de la 82 milioane (în prezent) la 69 milioane, dintre care procentul de vârstnici va fi mai mare decât acum, performanţele economice vor fi mult diminuate.
Marea Britanie, marcată de un fenomen similar
Dar şi Marea Britanie se confruntă cu o pierdere similară a populaţiei native – de două milioane numai în ultimii zece ani. Procentul nu se poate compara decât cu cei 2,4 milioane britanici care au părăsit Regatul Unit între 1911 şi 1914 şi cu valurile de emigranţi care au plecat înspre Australia, Canada şi SUA în anii 1950-1960. Şi în 2007, aceste ţări au reprezentat destinaţia favorită pentru emigrare a britanicilor, în timp ce alte 5,5 milioane de supuşi britanici se află momentan la muncă în străinătate.
Ceea ce pare să difere de Germania este faptul că majoritatea bitanicilor care emigrează o fac pentru a-şi petrece anii de pensie, ceea ce „nu poate fi posibil decât pentru că toţi o ducem mai bine”, consideră o cercetătoare de la Institutul pentru Cercetarea Politicilor Publice, citată de The Telegraph. În schimb, dacă mulţi dintre cei care emigrează din Germania în Elveţia sunt relativ bogaţi şi pleacă acolo unde găsesc un regim fiscal mai convenabil, nemţii care pleacă în SUA şi Polonia o fac, de regulă, pentru a profita de oportunităţile de pe piaţa muncii pe care nu le-au găsit în ţara lor.
Sursa:Deutsche Welle
1 comment :
Fenomenul se numeste globalizare...
Nu-i nimic de mirare. poate doar faptul ca mai sint nemti care dupa cum zici emigreaza in America, eu personal am mintilnit f putini si nemultumiti...
datele ar trebui interpretate nu ca emigrare ci ca o a 2-a rezidenta poate...
Post a Comment