*Omerta Serviciilor Secrete , Sefia SRI, rasplata pentru dosarul lui Traian Basescu

Sefia SRI, rasplata pentru radiera de pe dosarul lui Traian Basescu

de Augustin Stanciu     Gazeta de Cluj

Luni, 2 octombrie 2006, 0:00

 Asemenea cazuri sunt intalnite tot mai frecvent in politica romaneasca. De data aceasta, flacara care a aprins fitilul a izbucnit in primavara anului trecut, atunci cand trei ziaristi romani au fost rapiti in Irak. Dupa mai multe zile de incarcerare, toti cei trei au fost eliberati. Imediat a inceput vanatoarea responsabililor pentru rapirea celor trei jurnalisti.

Omar Hayssam a fost unul din cei gasiti responsabili pentru rapirea jurnalistilor. A urmat procesul, Hayssam s-a dat bolnav de cancer, a iesit din inchisoare si a disparut fara urma. Cum nu se gaseau vinovati, trebuiau gasiti mai multi tapi ispasitori pentru a inchide gura opiniei publice.

Astfel au fost sacrificati sefii principalelor servicii de informatii romanesti, considerati responsabili pentru disparitia “inamicului public numarul unu al Romaniei”.

Seful Serviciului Roman de Informatii (SRI) - Radu Timofte, seful Serviciului de Informatii Externe (SIE) - Gheorhe Fulga si seful Directiei Generale de Informatie si Protectie Interna (DGIPI) din cadrul Ministerului Apararii Nationale (MApN) - Virgil Ardelean, au fost „trimisi la plimbare”, locul lor urmand a fi luat de trei persoane apropiate Cotroceniului. Cel putin asa se credea la inceput.

Afacerile matelotului

Dupa demisiile cu cantec ale fostilor directori de “informatii” - Radu Timofte SRI si Gheorghe Fulga SIE, presedintele Traian Basescu a propus spre validare doua persoane, alegerea sa fiind, la prima vedere, oarecum ciudata.

In opinia presedintelui, persoanele capabile sa conduca spionajul romanesc sunt consilierul prezidential Claudiu Saftoiu pentru SIE si senatorul Partidului Social Democrat (PSD), George Maior la conducerea SRI.

Daca in cazul SIE, mutarea este una previzibila, Claudiu Saftoiu fiind un apropiat al presedintelui, logica nu functioneaza in cazul social-democratului Maior.

Tinand cont de faptul ca Basescu si PSD sunt in „razboi”, numirea lui Maior la conducerea SRI pare la prima vedere o aberatie si un gest de apropiere a presedintelui fata de PSD, dusmanul numarul unu al Aliantei care l-a facut pe Basescu presedinte.

Totusi, ciudat sau nu, nu au aparut declaratii impotriva acestei numiri, nici din partea democratilor nici din directia PNL, lucru extrem de ciudat. Doar daca privim mai atent problema, itele afacerii se descalcesc si capata o turnura mai mult decat neasteptata, principalele cuvinte de ordine in cazul numirii lui Maior la conducerea SRI fiind Securitatea, santajul si coruptia.

Uite dosaru’, nu-i dosaru’

Intreaga tevatura iscata in jurul numirii lui Maior in fruntea principalului serviciu de informatii romanesc are la baza acoperirea dosarului de informator al lui Basescu.

In ultima vreme, tot mai multe voci au ridicat problema dosarului de informator al presedintelui Basescu, dar Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), in urma cercetarilor, l-a declarat pe Basescu curat ca lacrima. Totusi, din surse care doresc sa-si pastreze anonimatul, am aflat ca presedintele avea dosar de informator, dar acesta a disparut ca prin minune.

Iar persoana care s-a ocupat de disparitia filelor din dosarul de securitate al presedintelui este nimeni altul decat George Maior. In cazul in care dosarul de informator al presedintelui ar fi iesit la iveala, intreaga clasa politica romaneasca ar fi explodat, Romania riscand chiar un vot de blam din partea Uniunii Europene in problema integrarii Romaniei in structurile comunitare.

Mai mult, Basescu, un opozant declarat al informatorilor, si-ar fi dat „cu tifla in cap” in cazul in care dosarul lui ar fi aparut ca prin minune din beciurile Securitatii. De asemenea, atat el, cat si Alianta D.A. - sau ce-a mai ramas din ea - urmau sa fie scosi de pe scena politica romaneasca.

Totusi, se nasc o serie de intrebari legate de aceasta problema. De ce un membru PSD ar fi ascuns dosarul lui Basescu, tinand cont ca, prin descoperirea fisei de informator, Basescu ar fi „mort” politic si prin ce metode a reusit Maior sa puna mana pe dosarul de informator al presedintelui.

Pentru a putea raspunde la aceste intrebari presante si a reusi elucidarea aceastei „enigme” trebuie urmarita istoria familiei Maior, un clan care a avut si inca mai are o influenta deosebita in cadrul serviciilor secrete romanesti.

Un tata model

Numirea lui George Maior in fruntea SRI se datoreaza in principal tatalui acestuia, Liviu Maior, fost ministru al Invatamantului in guvernarea PSD. Liviu Maior s-a nascut in orasul bistritean Beclean si a fost mult timp profesor universitar la catedra de istorie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB), detinand si portofoliul invatamantului in guvernarea social-democrata.

Sotia sa, Maria, a fost administrator la Liceul Teoretic din Beclean, familia acesteia fiind foarte apropiata de familia sefului Securitatii din Beclean, Bonca. Dupa terminarea studiilor liceale in orasul Beclean, Liviu Maior a urmat studiile universitare in cadrul UBB.

In timpul studentiei, Liviu Maior a fost presedintele Centrului Universitar al Asociatiei Studentilor Comunisti din judetul Cluj. Din postura pe care o avea a reusit sa intre in contact cu secretarul Consiliului Politic Superior al Ministerului Apararii Nationale, nimeni altul decat fratele dictatorului, Ilie Ceausescu, Maior imprietenindu-se rapid cu acesta.

De asemenea, din cercul restrans de prieteni ai lui Maior mai faceau parte si seful Securitatii Cluj, generalul Ioan Serbanoiu, fostul ministru al Apararii, colonelul Ioan Ionita si fostul sef al Militiei Cluj, Rusu Stoian.

Dupa finalizarea mandatului de patru ani in fruntea Ascociatiei Studentilor Comunisti, Maior ii preda stafeta lui Andrei Marga, acesta din urma lasandu-i locul dupa patru ani lui Ioan Rus. Dupa finalizarea studiilor este numit de catre prim-secretarul judetului in functia politica, la acea vreme, de presedinte al Clubului Sportiv „Universitatea” Cluj.

Cu aprobarea fostului sef al Securitatii Cluj face o multime de deplasari in strainatate in interes de serviciu. La un moment dat, la inceputul anilor 1980, prim-secretarul judetului ii interzice sa mai paraseasca tara pentru o deplasare, fiind solicitat sa sustina mai multe prelegeri de comunism stiintific la scoala judeteana de partid.

Nemultumit de acest fapt, Maior ii contacteaza pe Ilie Ceausescu si pe seful Securitatii Cluj pentru ca acestia sa-i faciliteze deplasarea in strainatate. Acestia din urma trec peste directivele prim-secretarului, rezolvandu-i lui Maior plecarea in strainatate. Pe filiera Directiei de Informatii Externe (DIE) intra in legatura cu istoricul american de stanga, Kurt Treptow.

Cu ocazia vizitei americanului in Romania ii prezinta pe colegii sai profesori de istorie, Ioan Talpes si Vasile Puscas, impreuna cu care colaboreaza intens. Atat Puscas, cat si Talpes au legaturi intense cu Ilie Ceausescu, fratele dictatorului fiind informat saptamanal de catre Talpes.

In zilele anterioare Revolutiei, Talpes si Treptow sunt invitati la Moscova la un schimb de experienta la care Maior nu participa, avand sarcini politice de indeplinit.

Prietenii stiu de ce!

Maior isi pastreaza prietenii de la Beclean pe care ii ajuta sa obtina functii importante in stat.

Unul din amicii lui Maior, Boca Antonel, a fost ajutat sa devina medic dermatolog in Dej, dupa Revoultie Maior ajutandu-l pe ginerele lui Boca, Ioan Rus, sa fie primit in PDSR, aceasta avansand apoi rapid in politica, de la rangul de simplu membru, la postul de adjunct al liderului PDSR Cluj, Grigore Zanc, acesta din urma fiind activist PCR responsabil cu cenzura din cultura si presa.

De asemenea, generalul de securitate Tarmurean, vecin cu Maior in Beclean, este ajutat dupa Revolutie sa ajunga prim-adjunct la Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS). Pe Liviu Zapartan il ajuta dupa Revolutie sa ajunga ambasadorul Romaniei in Luxemburg.

Maior si Zapartan se cunosc de foarte mult timp, atat Liviu Maior cat si Liviu Zapartan predand in anii ‘80 cursuri de invatamant politic la Securitate si Militie. Maior si Zapartan, impreuna cu profesorul Vasile Vese si Nicolae Edroiu, erau vazuti deseori in compania ofiterilor de Securitate.

Gurile rele afirma ca Maior era „rezidentul” celor trei, adica persoana care colecta informatiile de la Zapartan, Vese si Edroiu si le trimitea mai departe la Securitate. Totusi, nu bagam mana in foc pentru aceasta informatie. Dupa Revolutie, Maior ii sprijina pe fostii activisti de partid si pe fostii sai colaboratori sa ajunga in functii importante.

Astfel Liliana Mihut, adjunct la Organizatia municipala a PCR, ajunge cu ajutorul lui Maior intr-o functie de raspundere in UBB. In perioada cat a fost ministrul Invatamantului, Liviu Maior i-a dat o palma unui profesor venit in audienta chiar in fata cabinetului sau.

In urma acestui incident, Liviu Maior a fost mutat la Bihor, acolo unde devine membru marcant al PSD, ajungand pe rand parlamentar si apoi ambasador al Romaniei in Canada.

Aventurile lui Maior senior continua in Canada, unde romanii stabiliti acolo protesteaza impotriva lui Maior aruncand cu oua in el. De asemenea, alte surse au mentionat ca Liviu Maior a fost vazut purtand pistol pe sub sacou in zilele fierbinti din timpul Revolutiei din decembrie 1989 asemeni ofiterilor de securitate.

Un tata autoritar

George Maior a trait in Cluj-Napoca o buna perioada de timp, in aceasta perioada fiind consemnat un incident destul de neplacut. In noaptea nuntii, George Maior a condus masina proprietate personala fiind sub influenta bauturilor alcoolice, facandu-si praf masina intr-un stalp.

Desi era un caz de dosar penal, politia a „intervenit”, si toate faptele au fost „ascunse sub covor”.

Dupa Revolutie, intrucat sotia lui George Maior nu corespundea statutului pe care tatal si fiul il aveau, tatal a decis ca este mai bine ca George sa divorteze, la scurt timp dupa pronuntarea sentintei de divort George Maior casatorindu-se cu fata marelui scriitor roman Augustin Buzura.

La scurt timp dupa casatorie, George preia o parte din fraiele Fundatiei Culturale Romane, asociatie patronata de socrul sau. Aceeasi situatie s-a petrecut si in cazul lui Vasile Maior, fratele lui Liviu Maior.

Intrucat proaspatul statut de ministru al lui Liviu Maior nu se potrivea cu statutul sotiei lui Vasile, Liviu Maior il divorteaza pe fratele sau si il muta la Bucuresti unde ii face „lipeala” cu o domnisoara care se afla inca la pubertate, Vasile Maior fiind nevoit sa se casatoreasca cu aceasta.

George Maior este printre putinii parlamentari care sustin proiectul de lege prin care interceptarea convorbirilor telefonice sa se faca fara acordul prealabil al procurorilor.

Persoane care au dorit sa-si pastreze anonimatul au declarat ca ofiterii SRI sunt foarte speriati de numirea lui Maior in fruntea serviciului deoarece acesta le-ar putea cere sa intercepteze convorbirile persoanelor publice si nu numai, fara a avea un mandat de la procuror, comitand prin acest act un abuz grosolan asupra intimitatii persoanei.

Maior pentru SRI

George Cristian Maior, 39 de ani, este senator PSD si presedinte al Comisiei de aparare din Senat. Diplomat din 1992, George Maior a fost insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Romaniei in Irlanda in perioada 1997-1999, iar in 2000 a detinut functia de secretar de stat in MApN si sef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantica si Politica de Aparare. George Maior a absolvit cursurile Facultatii de Drept din cadrul UBB.

Intre 1991 si 1992 a urmat cursuri de drept international si comparat la Universitatea „George Washington”, din Washington DC. In 2001 a absolvit Colegiul National de Aparare din Bucuresti, in noiembrie 2005 participand ca singur invitat roman la seminarul international „Informatiile in secolul XXI”.

Consilier pentru externe

Claudiu Saftoiu, viitorul sef al SIE, a absolvit in 1994 Facultatea de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti. Dupa ce a devenit consilier prezidential pe probleme de politica interna, Saftoiu s-a specializat in mai multe randuri la facultati de prestigiu din Europa si America pe probleme de securitate nationala si servicii de informatii.

In calitate de consultant politic a participat la campaniile electorale ale PD si ale PNL atat la cele locale, cat si la alegerile generale, fiind un apropiat al actualui presedinte Traian Basescu. A mai detinut si functia de consultant de imagine in cadrul misiunii Bancii Mondiale in Romania intre 2002 si 2003.