Congresul PNTCD si alegerea unei noi conduceri formata din taranisti cu pedigree a reaprins sperantele sustinatorilor dreptei..
In ciuda turbulentelor momentane, PNTCD are sansa sa iasa din anonimatul ultimilor 8 ani.
Imediat dupa validarea noii conduceri si a noului lider Radu Sarbu, Gheorghe Ciuhandu a decalarat presei ca motivele convocarii Congresului Extraordinar au fost :
„Cele mai slabe rezultate din istoria postdecembristă a PNŢCD; strategie limitată la răfuieli personale de genul excluderilor sau îndepărtării liderilor sau a şefilor de organizaţii indezirabili; inexistenţa unui mesaj politic", au curs ieri reproşurile la adresa lui Marian Miluţ, în raportul citit Congresului de primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu.
Picătura care a umplut paharul nemulţumirilor - înţelegerea cu PNL, conform căreia ţărăniştii ar primi 30 de colegii dacă ar candida pe listele PNL, apreciată drept o „şmecherie care trădează interesele PNŢCD" şi un pas spre desfiinţarea partidului.
Moţiunea noului preşedinte, Radu Sârbu, „CreDem în România", a fost votată de 369 din cei 375 de delegaţi. Odată cu el a fost instalată şi o nouă echipă de conducere: Doru Năsui, prim-vicepreşedinte, Gheorghe Ciuhandu, preşedinte CNC, Ion Caramitru, Adrian Ghiţă, Radu Rizescu, Mihai Grigoriu, Andrei Dimitriu, Virgil Petrescu şi Alexandru Herlea, vicepreşedinţi. Moţiunea readuce în prim-plan foşti miniştri şi parlamentari din perioada 1996-2000 şi propune relansarea PNŢCD şi a ofertei politice creştin-democrate.
Picătura care a umplut paharul nemulţumirilor - înţelegerea cu PNL, conform căreia ţărăniştii ar primi 30 de colegii dacă ar candida pe listele PNL, apreciată drept o „şmecherie care trădează interesele PNŢCD" şi un pas spre desfiinţarea partidului.
Moţiunea noului preşedinte, Radu Sârbu, „CreDem în România", a fost votată de 369 din cei 375 de delegaţi. Odată cu el a fost instalată şi o nouă echipă de conducere: Doru Năsui, prim-vicepreşedinte, Gheorghe Ciuhandu, preşedinte CNC, Ion Caramitru, Adrian Ghiţă, Radu Rizescu, Mihai Grigoriu, Andrei Dimitriu, Virgil Petrescu şi Alexandru Herlea, vicepreşedinţi. Moţiunea readuce în prim-plan foşti miniştri şi parlamentari din perioada 1996-2000 şi propune relansarea PNŢCD şi a ofertei politice creştin-democrate.
"Participarea unor membri PNŢCD pe listele altui partid ar putea să ne ducă la pierderea calităţii de membru al PPE prin specularea acestei situaţii de către un partid concurent, care are interesul să ne elimine din viaţa politică", a mai spus liderul ţărănist. "Această idee deşucheată pe care o are domnul Miluţ, de a introduce în Parlament 30 de colegi, mi se pare una dintre cele mai incredibile încercări de a desfiinţa partidul. Nu credeţi că aceste colegii sînt cele în care PNL nu are nici o şansă?", a declarat Ion Caramitru.
Reinfiintat la inceputul lui 1990 de fostii membri din ilegalitate ai partidului lui Iuliu Maniu si Ion Mihalache, Partidul National Taranesc a trebuit sa isi gaseasca o noua identitate. Corneliu Coposu, secretarul lui Maniu si vechea garda a partidului, dintre care majoritatea au stat multi ani in puscariile comuniste, au decis ca partidul sa se afilieze la Internationala Crestin Democrata. La alegerile din 1990, PNTCD nu a obtinut decat 2,5% din voturi, iar candidatul propriu la presedintie, Ion Ratiu, s-a clasat pe locul trei. In toamna lui 1991, partidele istorice cum erau denumite, PNL, PNTCD si PSDR, impreuna cu mai multe asociatii, dintre care Alianta Civica era cea mai importanta, au infiintat Conventia Democrata ca sa faca fata FSN-ului, care obtinuse 66% din voturi in 1990.Rezultatul a fost victoria candidatilor Conventiei in marile orase, in primul rand in Bucuresti, la alegerile locale din februarie 1992. Spargerea FSN intre fidelii lui Ion Iliescu si Petre Roman nu a permis insa Conventiei sa castige alegerile parlamentare din septembrie 1992, din cauza ca PNL-ul condus de Radu Campeanu a parasit Conventia si a preferat sa candideze pe liste proprii. Abia in 1996, cand PNL a revenit, Conventia a castigat alegerile parlamentare si pe cele prezidentiale. Emil Constantinescu, propus de Alianta Civica si sustinut de Corneliu Coposu, l-a invins in turul doi pe Ion Iliescu. Noul presedinte al PNTCD dupa moartea lui Corneliu Coposu in 1995, Ion Diaconescu, a decis sa formeze noul Guvern impreuna cu Partidul Democrat, aripa FSN condusa de Petre Roman si de UDMR. In 2000, PNL a decis din nou sa rupa alianta cu PNTCD, iar partidul condus de Ion Diaconescu a decis sa incerce revigorarea Conventiei primind partidele lui Varujan Vosganian si Adrian Iorgulescu, Alternativa Romaniei, dar si Partidul Moldovenilor, condus de primarul Iasiului, Constantin Simirad. Ramas fara candidat la presedintie, dupa retragerea lui Emil Constantinescu, CDR 2000 cum se chema noua formatiune, l-a propus drept candidat pe premierul de la acea data, Mugur Isarescu - fara succes insa.
Conventia nu a trecut pragul electoral si pentru prima data dupa 1990, PNTCD nu a mai intrat in Parlament.Singurul oras important in care partidul a avut un primar a fost Timisoara. Gheorghe Ciuhandu avea sa preia conducerea partidului dupa 2004 si sa incerce sa dea un suflu nou formatiunii, schimbandu-i chiar numele in Partidul Popular Crestin Democrat, fara sa reuseasca insa acest lucru. Nici in 2004 si nici in 2007, la alegerile pentru Parlamentul European, cand PNTCD a fost condus de Marian Milut, partidul nu a reusit sa treaca pragul electoral, atingand cel mai scazut scor electoral din istoria sa postdecembrista.Asadar, teama garzii vechi ca alianta cu PNL ar putea duce la disparitia PNTCD-ului este de inteles. Cu toate acestea, in randul formatiunii este deja o traditie formarea de aliante, inca din 1990, pentru ca partidul nu a avut vreodata sansa sa intre singur la guvernare.
No comments :
Post a Comment